Victor Rebengiuc, la 83 de ani: Pot încă să joc un june-prim

„Este un moment destul de complicat (…) pentru că este o vârstă înaintată și lucrurile nu prea sunt săltărețe, ba dimpotrivă, tind să se așeze, să coboare serios de tot și n-am ce sărbători propriu-zis”, spune Victor Rebengiuc, care în acest an nu își va sărbători ziua de naștere pe scenă, deși în trecut obișnuia să facă acest lucru.

La împlinirea vârstei de 83 de ani, Victor Rebengiuc spune că își dorește „liniște și sănătate”, precizând însă că va continua să joace în rolurile bune și că i-ar plăcea să interpreteze chiar și roluri de june-prim. „Toate tipurile îmi plac, de compoziție, psihologice. Rolurile bune. De pildă acum, de ce nu, mi-ar plăcea să joc chiar rolurile de june-prim. Aș accepta să joc acum, în viitorul apropiat, Romeo sau Făt-Frumos”, a glumit Victor Rebengiuc.

EXCLUSIV Analistul economic Adrian Negrescu desființează programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan: „E o halucinație de inteligență artificială”

15:36

DEZVĂLUIRI Sylvester Stallone s-a luptat cu o tulburare de alimentație în timpul carierei sale în Rocky și recunoaște că steroizii „i-au afectat grav corpul”

15:36

Acesta vorbește în interviul MEDIAFAX și despre situația tinerilor actori din România. „Nenorocirea este că în momentul de față este o hemoragie de absolvenți de teatru, nu există atâtea teatre cât să-i adăpostească pe toți. Inflația de diplome este, în schimb, problema statului. Ar trebui într-un fel corelate activitățile institutelor de teatru cu posibilitatea găsirii unui loc de muncă pentru cei care absolvă”, spune Victor Rebengiuc.

O altă problemă la care face referire Victor Rebengiuc este cea a cinematografiei. „Cinematografia românească este afirmată, lumea o cunoaște, ceea ce nu se întâmpla cu ani în urmă, decât în rare ocazii. Filmele românești sunt apreciate, aplaudate. Bineînțeles, cinematografia nu este bine susținută din punct de vedere financiar, trebuie să se găsească o posibilitate pentru a se asigura o existență convenabilă pentru cinematografie”, afirmă actorul.

Pe de altă parte, Victor Rebengiuc vorbește în interviu și despre proiectul demarat de Ministerul Culturii pentru modificarea Ordonanței de Urgență numărul 189 din 2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, în sensul în care conducerea acestor instituții să poată fi asigurată și de persoane care sunt absolvente de studii superioare în alte domenii de activitate decât cele culturale.

„S-ar putea să fie și un manager cu altă pregătire, dar nu știu dacă el știe să lucreze cu piese, cu autori, cu actori, cu regizori. Poate știe să lucreze cu cantități de petrol, cu cantități de icre negre. Evident că el va trebui să treacă prin niște probe ca să obțină un asemenea post, să prezinte un memoriu, să vină cu un plan de activitate. Dar nu sunt categoric împotriva acestei idei”, spune Victor Rebengiuc.

Prezentăm interviul acordat de actorul Victor Rebengiuc agenției MEDIAFAX:

Reporter: Cum veți sărbători împlinirea vârstei de 83 de ani?

Victor Rebengiuc: Nu sărbătoresc pe scenă, nu am avut programat spectacol pentru ziua mea, pe 10 februarie, și nu am insistat să am un spectacol programat. S-a întâmplat, însă, de multe ori să am spectacole. De la început vreau să spun că nu sărbătoresc, este un moment destul de complicat, serios, aș putea spune, ca să nu zic mai mult, pentru că este o vârstă înaintată și lucrurile nu prea sunt săltărețe, ba dimpotrivă, tind să se așeze, să coboare serios de tot și n-am ce sărbători propriu-zis.

Rep.: Ce vă doriți la aniversarea dumneavoastră?

V. R.: Liniște mi-aș dori. Liniște și atât. Sănătate, evident, dar în primul rând liniște.

Rep.: Credeți că unui actor trebuie să i se dea roluri corespunzătoare cu maturitatea sa profesională? Ce tipologie de roluri vă place în acest moment al carierei dumneavoastră?

V. R.: Toate tipurile îmi plac, de compoziție, psihologice. Rolurile bune. De pildă acum, de ce nu, mi-ar plăcea să joc chiar rolurile de june-prim. Aș accepta să joc acum, în viitorul apropiat, Romeo sau Făt-Frumos. (râde)

Rep.: Arta dumneavostră s-a văzut atât pe scenă, cât și în cinema, încă de la începutul carierei dumneavoastră. Cum vedeți acum, cinema-ul românesc contemporan?

V. R.: Îl văd bine, cinematografia românească este afirmată, lumea o cunoaște, ceea ce nu se întâmpla cu ani în urmă, decât în rare ocazii. Filmele românești sunt apreciate, aplaudate. Bineînțeles, cinematografia nu este bine susținută din punct de vedere financiar, trebuie să se găsească o posibilitate pentru a se asigura o existență convenabilă pentru cinematografie.

Rep.: Sunteți foarte activ în profesia dumneavoastră. În câte proiecte de film și teatru sunteți implicat în prezent?

V. R.: Deocamdată n-am niciun proiect de film, am avut un proiect, dar nu l-am putut face. Dar am proiecte la teatru, am avut premiere nu de mult – „Rața sălbatică”, după Henrik Ibsen, a avut premiera pe 3 octombrie 2015, la Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” și spectacolul „Marmură”, care a avut premiera pe 8 -9 octombrie 2015, tot la Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu”. Am spectacole mai vechi, joc într-una. Săptămâna asta iarăși am două spectacole, în fiecare săptămână am cel puțin două-trei spectacole. Sunt activ.

Rep.: De ce ar trebui să vină tinerii, astăzi, la teatru?

V. R.: Tinerii vin la teatru pentru că teatrul este o componentă serioasă a educației unui om. Ei trebuie să vină la teatru, să guste spectacole de teatru, să cunoască autori, actori, regizori. Nu trebuie, ca actor, să faci nimic special pentru tineri, eu îmi joc rolurile mele, dar văd cu multă bucurie că în general sălile sunt pline cu tineret.

Rep.: Raportându-vă la ultimii 25 de ani, când numărul de absolvenți de teatru a crescut, credeți că ar trebui gestionată sau încurajată situația tinerilor actori de către instituții?

V. R.: N-au cum să fie încurajați. Nenorocirea este că în momentul de față este o hemoragie de absolvenți de teatru, nu există atâtea teatre cât să-i adăpostească pe toți. Inflația de diplome este, în schimb, problema statului. Ar trebui într-un fel corelate activitățile institutelor de teatru cu posibilitatea găsirii unui loc de muncă pentru cei care absolvă. Ce se poate face? Cum să îi încurajezi mai mult, să intre șapte pe rol, undeva? N-ai cum. Teatrele au posibilități limitate de angajare, nu pot angaja sute de actori, există o limită numerică, nu se poate angaja în neștire. Dacă un om are pasiunea asta, a teatrului, dă la teatru și își asumă decizia pe propria răspundere. Dacă au posibilitatea să-și facă profesia, să se afirme în ea, este bine. Dacă nu, cine să aibă grijă de ei? N-ai cum să ai grijă de atâția absolvenți în fiecare an, 100 – 200 de actori.

Rep.: De ce parte sunteți în dezbaterea referitoare la durata mandatelor managerilor instituțiilor de spectacole?

V. R.: Unul care nu face nimic în teatru vreme de 10 ani, bineînțeles că trebuie înlăturat. Dar pe un om care are premiere, care se implică, n-ai de ce să-l schimbi. Dacă lucrurile merg bine, de ce să-l schimbi? Acest fapt este o prostie, în general. Dacă merge prost, dacă scârțâie, atunci trebuie căutat altcineva, evident, dar altfel, de ce să reduci un mandat?

Rep.: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu proiectul demarat de Ministerul Culturii, în ceea ce privește managementul instituțiilor publice de cultură? (managementul instituțiilor de cultură să poată fi asigurat și de persoane care sunt absolvente de studii superioare în alte domenii de activitate decât cele culturale, n.r.).

V. R.: Eu nu exclud posibilitatea asta. Până acum la noi în țară n-am văzut o asemenea chestie, poate pentru că nu a existat posibilitatea. Eu am experiența unor oameni de teatru care au făcut management de cea mai înaltă calitate și mă refer la doamna Bulandra, care a însemnat ceva în istoria teatrului românesc, a pus niște jaloane serioase și importante în teatru. Nu știu, s-ar putea să fie și un manager cu altă pregătire, dar nu știu dacă el știe să lucreze cu piese, cu autori, cu actori, cu regizori. Poate știe să lucreze cu cantități de petrol, cu cantități de icre negre. Evident că el va trebui să treacă prin niște probe ca să obțină un asemenea post, să prezinte un memoriu, să vină cu un plan de activitate. Dar nu sunt categoric împotriva acestei idei.