Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român: „Vom ieși în stradă, dacă se reia proiectul comasării MȚR cu Muzeul Satului”

Redactor:
Andreea Ofițeru
Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român: „Vom ieși în stradă, dacă se reia proiectul comasării MȚR cu Muzeul Satului”
Proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Țăranului Român cu Muzeul Satului și la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat, a declarat directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, luni, într-o conferință de presă.

Proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Țăranului Român cu Muzeul Satului și la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat, a declarat directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, luni, într-o conferință de presă.

Virgil Nițulescu a mai spus că îi mulțumește premierului Victor Ponta pentru faptul că a renunțat, pentru moment, la acest proiect.

„Nu în ultimul rând, și o fac fără niciun fel de ironie, trebuie să mulțumesc domnului prim-ministru pentru că a înțeles să facă un pas înapoi și să renunțe, așa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotărâre de guvern”, a declarat Virgil Nițulescu, luni, în timpul unei conferințe de presă, desfășurată la Clubul Țăranului Român din București.

Totodată, Virgil Nițulescu și-a exprimat speranța că decizia premierului Victor Ponta va fi una definitivă, în caz contrar, directorul Muzeului Țăranului Român din București susținând că este pregătit să treacă la proteste de stradă.

„Eu sper că acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru că, o spun cu toată răspunderea, suntem hotărâți ca, în cazul în care se reia acest proiect de hotărâre a guvernului, să trecem la proteste de stradă și, în orice caz, să dăm de lucru prietenilor noștri din subordinea domnului general de brigadă Mircea Olaru, de la jandarmerie (…)”, a afirmat Virgil Nițulescu.

De asemenea, Nițulescu a mulțumit personalităților și instituțiilor românești și internaționale care și-au manifestat sprijinul față de Muzeul Țăranului Român, amenințat săptămâna trecută cu pierderea spațiului în care își desfășoară activitatea, respectiv clădirea din Șoseaua Kiseleff, numărul 3.

Potrivit lui Nițulescu, printre personalitățile care au intervenit public în favoarea Muzeului Țăranului Român se numără academicianul Dinu C. Giurescu, antropologul Vintilă Mihăilescu, dar și foști miniștri ai Culturii, precum Andrei Pleșu, care a contribuit la reînființarea muzeului în 1990, Ion Caramitru, Răzvan Theodorescu, Mona Muscă, Theodor Paleologu, Kelemen Hunor și Puiu Hașotti.

De asemenea, Virgil Nițulescu l-a nominalizat și pe fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, care „poate ar fi semnat trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului, dar în niciun caz mutarea noastră din acest sediu și, automat, desființarea muzeului nostru”.

În ceea ce privește relația dintre Muzeul Țăranului Român și Muzeul „Grigore Antipa”, Virgil Nițulescu a afirmat că aceasta este una de colaborare. El a făcut referire la proiectul „Triunghiul muzeelor”, conceput de cele două instituții împreună cu Muzeul de Geologie și Asociația Spațiul Urban din București pentru a reconfigura spațiul urban al Capitalei, după modelul Insulei Muzeelor din Berlin și al Districtului Muzeelor din Viena.

Președintele Traian Băsescu este cel care a făcut publică intenția premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Țăranului Român cu Muzeul Satului.

În data de 17 decembrie, președintele Traian Băsescu i-a cerut noului ministru al Culturii, Gigel Știrbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român. După ce a depus jurământul de învestitură în funcția de ministru, Gigel Știrbu s-a îndreptat spre președintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, președintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român.

„Comasați-le!”, a fost, în schimb, replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

În aceeași zi, pe 17 decembrie, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, spunea că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Țăranului Român s-ar „desființa o instituție fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greșeală pe care a făcut-o „cu vădită intenție” numai „regimul comunist”.

„Am fost informat cu privire la existența unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și imobilul din Șoseaua Kiseleff nr. 3, care adăpostește Muzeul Național al Țăranului Român, în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa». În etapa următoare, din câte am înțeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-și așadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră și expoziția permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se arăta în scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta de Virgil Nițulescu.

Muzeul Țăranului Român din Capitală a fost înființat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituției. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al acestui muzeu, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Țăranului Român este condus de Virgil Nițulescu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat ființă Muzeul Satului Românesc, creație a Școlii Sociologice Române, înființată și condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din țară, după secția în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înființată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), și Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din București avea o suprafață de 5 hectare și cuprindea 30 de case țărănești, caracteristice diferitelor zone din țară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalații, precum și colecții de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarțe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum și 93.000 de fotografii documentare alb-negru și color.

Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.

Teodora Nicolau, [email protected]

Inchide