Viorica Dăncilă, scandalizată că România este de acord să piardă dreptul de veto și riscă să nu mai conteze în Europa

Invitată la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Viorica Dăncilă avertizează că România riscă să-și piardă dreptul de veto în Uniunea Europeană și, odată cu el, una dintre puținele sale arme de negociere la Bruxelles. Fostul premier susține că renunțarea la votul în unanimitate ar putea face ca România să aibă tot mai puțină putere atunci când se iau decizii importante pentru țară. Pe 1 septembrie, țara noastră s-a alăturat inițiativei celorlalte 10 state membre care susțin analizarea posibilității ca anumite decizii de politică externă ale UE să fie luate prin majoritate calificată, fără ca toate țările să fie de acord. Cele 11 țări au trimis o scrisoare Înaltului Reprezentant Kaja Kallas. Fostul premier susține și că din 2028 românii vor mai putea folosi lemne pentru foc și vom pierde terenuri agricole prin legile decarbonizării și biodiversității. Urmărește emisiunea live aici.

„Ceea ce se întâmplă acum la Bruxelles, legat de renunțarea la unanimitate în Consiliul Uniunii Europene și în Consiliul European, iar România, fără să întrebe pe nimeni, fără un mandat, este de acord să se renunțe la aceasta. S-a întâmplat săptămâna aceasta: România a semnat, alături de alte 11 țări, să renunțăm la votul în unanimitate” a relatat Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă spune despre România că nu e o țară puternică

În acest moment, deciziile privind politica externă a Uniunii Europene trebuie aprobate de toate cele 27 de state membre. Asta înseamnă că, dacă o singură țară se opune, o decizie susținută de celelalte state poate fi blocată. Viorica Dăncilă a spus că România riscă să-și piardă puterea de negociere și să ajungă să nu mai conteze la fel de mult, deoarece nu are aceeași forță precum Germania, Italia sau Franța, țări din zona euro care își apără propriile proiecte.

Fostul premier a adus în discuție situația Ungariei, care nu voia să ajute financiar Ucraina. Nu este prima dată când Ungaria se opune. Astfel de lucruri s-au întâmplat în repetate rânduri în cei 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la cârma țării. Înainte de pierderea puterii, în luna aprilie, acesta a folosit de mai multe ori dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia decizii în cadrul negocierilor europene.

„Gândiți-vă ce înseamnă acest lucru pentru România. Au dat exemplul cu Ungaria, că nu voia să dea bani pentru Ucraina. Nu e așa. Nu mai e putere de negociere. Noi nu suntem o țară puternică precum Germania, Franța, Italia, țări din zona euro, țări foarte puternice, care luptă pentru propriile proiecte. Singura noastră armă acum, ca să negociem, este acest vot de veto”, a declarat Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă cere explicații privind deciziile luate în numele României

Viorica Dăncilă a pus sub semnul întrebării modul în care România a luat decizii cu privire la banii trimiși Ucrainei și fondurile SAFE alocate Germaniei. Fostul premier a susținut că astfel de decizii trebuie luate în baza unui mandat și a atras atenția asupra rolului președintelui României în Consiliul European.

„Cine a hotărât, în numele României, să dăm atâția bani Ucrainei și să nu știm cât s-a dat? Cine a hotărât să dăm Germaniei o mare parte din fondurile SAFE? Cine a hotărât acum să ia această decizie? Mi-e foarte greu să cred că a hotărât Nicușor. Dar, chiar dacă ar fi, și domnul președinte trebuie să aibă mandat. Acest lucru e foarte important pentru România. Dânsul poate [decide] în Consiliul European, pentru că în Consiliul European ne reprezintă dânsul”, a spus Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă face dezvăluiri neștiute public despre legea biodiversității și legea decarbonizării

Viorica Dăncilă susține că, în timp ce atenția publică a fost concentrată pe scandalul politic și pe problemele guvernului interimar, mai multe măsuri importante au trecut aproape neobservate. Fostul premier a dat ca exemple legea decarbonizării, despre care spune că prevede ca, din 2028, românii să nu mai poată folosi lemne pentru încălzire.

„Fiecare instituție, fiecare companie, fiecare cetățean este afectat de faptul că nu avem un guvern deplin. În rest, sunt anumite lucruri care nu au fost discutate și care ne vor afecta mai mult decât aceste crize. Aici m-aș referi la legea decarbonizării, care spune că, din 2028, să nu mai folosim lemnele de foc”, a adăugat fostul premier.

De asemenea, Dăncilă a vorbit despre legea biodiversității, despre care susține că ar duce la reducerea terenurilor agricole și la extinderea ariilor protejate, afirmând că nici aceste prevederi nu au fost prezentate suficient în spațiul public.

„Nu ni s-a spus. Legea biodiversității, conform căreia se va reduce terenul agricol al României și vor fi mai multe arii protejate, nici acest lucru nu s-a discutat în spațiul public, pentru că ne-au scos în față numai acest scandal”, a relatat Viorica Dăncilă la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Ce a spus Bolojan despre legea biodiversității

Bolojan a explicat că Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 este legată de PNRR și că România risca o penalizare de aproximativ 970 de milioane de euro dacă jalonul nu era îndeplinit până la 31 august. El a spus că forma strategiei fusese convenită cu Comisia Europeană și că eventualele modificări puteau duce la neîndeplinirea jalonului.

Pe 28 iulie, Guvernul a decis să retragă hotărârea și să trimită prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat actul în instanță. Executivul a invocat riscul ca hotărârea să fie suspendată, ceea ce ar fi putut pune în pericol respectarea angajamentului asumat față de Comisia Europeană.

Ulterior, strategia a fost adoptată de Parlament și promulgată de președintele Nicușor Dan pe 28 august, iar legea a fost publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial, cu trei zile înainte de termenul-limită de 31 august. Consiliul European a adoptat aceeași lege în 2024. Aceasta obligă statele membre să restaureze cel puțin 20% din suprafețele terestre și martime până în 2030.

La finalul PNRR, pe 31 august, Bolojan a anunțat că România pierde 770 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului privind legea salarizării și până la 100 de milioane de euro pentru jalonul referitor la decarbonizare.

„Putem să spunem că, pe ultima sută de metri, am pierdut două sume, dintre care una este foarte importantă, este vorba de 770 milioane de euro, care reprezintă contravaloanea jalonului din PNRR, care nu a fost îndeplinit, aşa cum ştiţi, deşi am făcut tot posibilul în această perioadă, să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reuşit trecerea legii salarizării şi guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru.