Prima pagină » Știri politice » Dan Dungaciu: România renunță la un instrument al suveranității. Ce spune liderul AUR despre dreptul de veto în UE

Dan Dungaciu: România renunță la un instrument al suveranității. Ce spune liderul AUR despre dreptul de veto în UE

Mura Frînculescu

Publicat: 02.09.2026, 15:49 Actualizat: 02.09.2026, 16:48

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Prim-vicepreședintele partidului AUR, Dan Dungaciu, a lansat atacuri dure la adresa inițiativei de renunțare la dreptul de veto la nivel european, subliniind că România ar pierde astfel un „instrument al suveranității, fără nicio viziune”. Dan Dungaciu a declarat că această inițiativă este o greșeală strategică a României, adusă în atenția opiniei publice în 2022, pentru a masca eșecul diplomatic privind aderarea la spațiul Schengen. 11 țări din Uniunea Europeană vor să revoluționeze politica externă a UE și cer încetarea vetourilor „obstructive” despre care spun că au paralizat acțiunea externă a blocului comunitar în ultimii ani.

„România renunță la un instrument al suveranității, singurul sau printre puținele, pe care le mai are. A fost lansată în România în 2022, când domnul Aurescu, pe atunci ministru de Externe, avea nevoie de o scuză, de ce nu suntem primiți în Schengen. Domnul Aurescu spunea că de vină este Constituția sau tratatele care permit unui stat să blocheze un proiect de asemenea anvergură”, a declarat liderul AUR, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Mediafax.

REACȚIE Miruță s-a plimbat cu noul avion al TAROM. Ce impresii i-a lăsat zborul

13:25

FLASH NEWS Raluca Turcan îl somează pe Nicuşor Dan să desemneze un candidat pentru funcţia de premier

13:25

Loading ...

„Este amenințat interesul național”

„În timp ce statele serioase își apără instrumentele de #suveranitate, România este gata să renunțe de bunăvoie la unul dintre cele mai importante instrumente de negociere pe care le are în Uniunea Europeană. România s-a alăturat grupului de 11 state care solicită limitarea utilizării dreptului de veto în politica externă a Uniunii Europene și explorarea trecerii de la unanimitate la votul cu majoritate calificată. Este o eroare strategică majoră. Într-o lume aflată în plină reașezare geopolitică, într-o Europă confruntată cu război, crize economice, competiție pentru resurse, tensiuni comerciale și incertitudine strategică, România decide să se dezarmeze singură.

DREPTUL LA VOT ESTE #PUTERE

Este puterea de a spune NU atunci când interesul național este amenințat. Este puterea de a condiționa. Este puterea de a negocia. Este puterea unui stat de dimensiunea României de a obliga marile capitale europene să țină cont de poziția sa”, a scris Dan Dungaciu pe Facebook.

„Iar Nicușor Dan, Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe trebuie să explice românilor un lucru elementar:

DE CE RENUNȚĂ ROMÂNIA LA PUTERE?

Ce primește România în schimb?

Care este marele proiect românesc pentru care Bucureștiul negociază această concesie?

Ce am obținut pentru reunirea cu Republica Moldova?

Ce am obținut pentru comunitățile românești din Ucraina?

Ce am obținut pentru securitatea României la Marea Neagră?

Ce am obținut pentru interesele economice ale României?

Nimeni nu renunță la un instrument de negociere fără să primească ceva în schimb. Numai România pare dispusă să o facă”, mai spune Dungaciu.

Prim- vicepreședintele AUR precizează că dreptul de veto oferă o pârghie de negociere statelor din Uniune care nu au o greutate la nivel diplomatic, subliniind că exercitarea dreptului de veto reprezintă garanția unui dialog pe picior de egalitate.

„Am ajuns astăzi, PNL-ul, USR-ul susțin la Bruxelles asta, și am ajuns astăzi să declarăm că noi suntem printre cele 11 state care vor să renunțe la dreptul de veto în politica externă și de securitate. Cine se opune ferm? Ungaria, Polonia, Slovenia. Cine mai degrabă se opune astăzi? Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Malta, Bulgaria, Croația, Irlanda, Portugalia, Italia, Slovenia. Adică statele care n-au o greutate foarte mare la nivel european. Pentru că neavând instrumente, trebuie să-ți menții instrumentele de negociere. A avea drept de veto nu înseamnă să te opui oricărui proiect, înseamnă să te poți opune și să poți negocia. România, fără niciun proiect de țară, fără nicio viziune spatele acestei decizii, spune, noi vrem să cedăm dreptul de veto”, a precizat Dungaciu.

Întrebări pentru Nicușor Dan, Guvern și MAE

„CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND INTERESUL ROMÂNIEI VA FI ÎN MINORITATE?

Aceasta este întrebarea pe care Nicușor Dan, Guvernul și MAE trebuie să o răspundă.

Ce se va întâmpla în ziua în care majoritatea statelor Uniunii Europene va susține o decizie de politică externă contrară unui interes fundamental al României?

Ce vom face atunci?

Vom explica românilor că am avut cândva dreptul de a bloca acea decizie, dar am considerat că nu mai avem nevoie de el?

Suveranitatea nu înseamnă să spui NU permanent.

Suveranitatea înseamnă să poți spune NU atunci când trebuie.

Iar tocmai această posibilitate România este dispusă să o slăbească”, a adăugat liderul AUR.

AUR solicită Președinției României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să explice public mandatul în baza căruia România s-a alăturat acestei inițiative și, mai ales, care este beneficiul concret pentru România.

„Înainte de orice renunțare la unanimitate trebuie să existe o dezbatere publică serioasă și o evaluare clară a consecințelor asupra interesului național.

România trebuie să fie un stat european puternic, nu un stat care își predă instrumentele de putere pentru a primi felicitări la Bruxelles.

Europa are nevoie de România. Dar pentru ca Europa să respecte România, România trebuie mai întâi să se respecte pe sine.

Nu renunțăm la veto. Nu cedăm gratis instrumentele de negociere ale României. Nu acceptăm ca politica externă românească să fie redusă la obediență și conformism.

România trebuie să stea la masa europeană ca stat, nu ca spectator” a conchis Dan Dungaciu.

Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia insistă să exploreze ideea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată în politica externă a UE, potrivit Gândul, AICI. Cele 11 țări vor să revoluționeze politica externă a UE și cer încetarea vetourilor „obstructive” care au paralizat acțiunea externă a blocului comunitar în ultimii ani, argumentând că principiul cooperării sincere trebuie să aibă prioritate.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.