În cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, Radu Soviani a afirmat că BNR a contribuit prin acțiuni și inacțiuni la „psihoza de curs”.
„În perioada de după turul 1, cu finaliști pentru turul doi – primul Simion, al doilea Nicușor Dan, a fost jocul acela de glezne al BNR și jocul politic al BNR. Vorbesc pe cifre și pe argumente și am spus-o și la acel moment. Păi, de fapt, s-a creat o psihoză de curs în acel moment. Leul, tu știi de câte ori am vorbit noi și de-a lungul timpului și poate ai urmărit și articolele mele. Leul trebuia să se deprecieze demult.
Mugur Isărescu, ținând cursul fix și dobânzi ridicate, nu făcea decât să alimenteze și nu a făcut decât să alimenteze un apetit pentru profit, sigur, al ceea ce numesc eu capitalul vagaboande, dar nu-l numesc peiorativ capitalul vagaboande, adică banii care se uită după cele mai multe randamente. Capitalele vagaboande, de obicei, se duc și cu un grad de risc, nu cu risc zero, cum a făcut domnul Mugur Isărescu, garantându-le și cursul fix și ratele de dobândă cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Și aici avem o altă consecință și am spus și ieri domnului președinte că principala problemă și al doilea rezervor de după golul de TVA este să umbli la dobânzi, la costurile de finanțare pentru că dacă reduci costurile de finanțare cu un punct procentual, te-ai dus și nu mai ai 30 de miliarde de lei nevoie, poate ai nevoie doar de 26 de miliarde, dacă reduci cu două puncte procentuale, poate ai nevoie de 22 de miliarde și nu ai nevoie de 30. Și poate că pe restul le iei, le iei din altă parte, întorcându-mă la manevra care a făcut-o atunci Banca Națională. Nu psihoza de curs. Simion în turul doi, se depreciază bunicii, tăticii, toți s-au dus ca să… Îi ascultau și pe consilierii de la Banca Națională”, a spus Radu Soviani.
Soviani precizează că Mugur Isărescu a apărat un curs care nu era de apărat.
„Domnul Isărescu a apărat un curs care nu era de apărat până în duminica alegerilor. Nu imediat, că asta e interesant că mi-ai cerut argumente. Luni nu s-a întâmplat nimic. Leul a rămas sub 5 lei pentru un euro. Luni, după primul tur al alegerilor, nu s-a întâmplat nimic. Ori capitalurile fie ele capitaluri speculative, „vagaboande”, fie fluxuri de capital pe termen mai lung, ele sunt primele care reacționează. Nu așteaptă 36 de ore ca să reacționeze. Nu s-a întâmplat nimic în prima zi, a doua zi, până în prânz, iarăși nu s-a întâmplat nimic. După care, din punctul meu de vedere, BNR a contribuit prin acțiuni și inacțiuni la psihoza de curs.
Și de aceea am numit-o eu joc politic. Și ce a facut Isărescu jucându-se cu cursul, pe lângă faptul că a paradit niște miliarde de euro din rezerva valutară și asta este iarăși verificabil. Tu știi că eu urmăresc economia de 20 și ceva de ani.
A făcut-o și în 2008, și în 2009 și 2010, și la pandemie. A transmis tensiunea dinspre cursul de schimb pe care până atunci îl apăra, deși nu trebuia apărat. Iar atunci când trebuia apărat, ca să nu joace politic, Banca Națională, dintr-o dată, lumea nu-l mai apără. A transmis tensiunea în dobânzi, adică în dobânzile din piața monetară, acolo unde băncile se împrumută între ele, în dobânzile pe care o persoană fizică sau juridică, ne împrumutăm dacă avem, dacă suntem indexați la ROBOR sau la IRCC și în dobânzile, în ultimă instanță, la care se împrumută statul român.
Dobânzile care înainte de jocul politic al Băncii Naționale ale României erau de 5,9% ROBOR la trei luni pe an, astăzi sunt 7,14 – 7,15%, deși cursul și-a revenit spre 5,02. Asta înseamnă ce? Asta înseamnă – creditele devin mai scumpe, înseamnă mai puțini bani, în primul rând, în conturile celor care sunt datornici”, a explicat jurnalistul.
Radu Soviani este de părere că deficitul de cont curent este o mare problemă.
„Deficitul de cont curent, ca să ne înțeleagă toată lumea, este diferența între economisire a unei națiuni și investițiile care se fac în acea națiune. Dacă economisirea internă nu este suficientă, investițiile vin din exterior și se amplifică acest deficit de balanță comercială și în cele din urmă deficit de cont curent. Deci, când ai deficit de cont curent te comporți ca un fermier pasionat de jocuri de noroc și tot pierzi și-ți arendezi o parte din ce în ce mai mare din ferma pe care o deții și la un moment dat nu mai ai nici ferma, ci doar datorii. Banca Națională este responsabilă în parte de dimensiunea acestui deficit și politica monetară”, a explicat acesta.
Vezi emisiunea integral AICI:
CITEȘTE ȘI:
Radu Soviani: „Cine este PARTE a problemei, greu poate fi parte a soluției”