O versiune mai tânără a „Giocondei”, prezentată la Geneva

O versiune anterioară și controversată a celebrei „Gioconda” de Leonardo da Vinci a fost prezentată, joi, la Geneva, de Mona Lisa Foundation, în cadrul unei conferințe de presă, informează AFP.

În fața a peste o sută de jurnaliști și cameramani, tabloul, păstrat timp de 40 de ani într-un seif din Elveția, a fost prezentat presei.

El prezintă o „Mona Lisa” mai tânără decât aceea care este expusă la Muzeul Luvru, și, potrivit fundației elvețiene cu sediul la Zurich, a fost pictat cu 10 ani înainte de „Gioconda” de Leonardo da Vinci, și prezintă aceeași femeie, dar cu 10 ani mai tânără.

În sprijinul afirmațiilor sale, fundația elvețiană spune că a strâns „dovezi istorice, comparative și științifice care demonstrează că au existat întotdeauna două portrete ale «Mona Lisei» de Leonardo da Vinci: «versiunea anterioară» și «La Gioconda»”.

ANALIZĂ Bogat sau sărac: Cum ești în 2026, în funcție de salariu și de orașul din România în care locuiești

07:28

ACTUALITATE 30 Ianuarie, calendarul zilei: Phil Collins împlinește 75 de ani, Christian Bale face 52

07:15

Fundația a publicat în aceeași zi o carte de 320 de pagini, intitulată „Mona Lisa, versiunea anterioară”, ce prezintă dovezile care, potrivit autorilor săi, demonstrează că această versiune anterioară a fost pictat de marele maestru italian.

Tabloul aparține în prezent unui consorțiu internațional, ai cărui membri doresc să își păstreze anonimatul.

Consorțiul a cumpărat tabloul în 2003 de la moștenitorii lui Elisabeth Meyer, partenera de viață a colecționarului de artă Henry Pulitzer, un verișor îndepărtat al lui Joseph Pulitzer, creatorul premiilor care îi poartă numele.

Henry Pulitzer a cumpărat tabloul în 1962, după ce a vândut multe bunuri mobiliare și imobiliare pentru a putea să îl achiziționeze.

După ce l-a cumpărat, a depus tabloul într-un seif din Elveția.

La moartea sa, în 1979, tabloul a fost moștenit de partenera lui de viață Elisabeth Meyer, iar consorțiul l-a achiziționat după decesul acesteia.

„După mine, este vorba de aceeași persoană. Am digitalizat tabloul «Mona Lisa» de la Luvru, apoi am transformat portretul într-o fotografie”, a declarat în conferința de presă de joi Joe Mullins, un expert CIA consultat de fundația elvețiană.

Fotografia a fost apoi „întinerită” cu 12 ani, grație unei „chirurgii estetice digitale”. Fotografia întinerită a fost apoi comparată cu «Mona Lisa» anterioară. „Totul corespunde perfect, sunt convins că este vorba de aceeași persoană, pictată în două momente diferite din viața ei”, a adăugat Joe Mullins.

La rândul său, profesorul John F. Asmus, fizician la Universitatea din California, spune că a fost invitat să vadă tabloul în urmă cu câțiva ani, la Lausanne. „Am fost frapat de frumusețea chipului și de urâțenia peisajului”, a spus el.

După părerea sa, cele două tablouri prezintă asemănări uimitoare, mai ales în cazul rotunjimilor de la nivelul chipului și al decolteului.

Profesorul Alessandro Vezzozi, director al Museo Ideale Leonardo Da Vinci din Toscana, consideră că tabloul nu are în întregime aceeași calitate, dar nu a dorit să se pronunțe în ceea ce privește paternitatea tabloului, atât timp cât studiile sale asupra acestei picturi sunt încă în curs.

„Ceea ce este important este că am putut să vedem astăzi, pentru prima oară, acest tablou și că le-am permis și altora să îl vadă”, a spus Vezzozi.

Fundația elvețiană i-a invitat pe toți istoricii și experții specializați în opera lui Leonardo da Vinci să vină să vadă tabloul, mai ales pe aceia care se îndoiesc de faptul că marele artist italian ar fi pictat această „Mona Lisa” anterioară, așa cum consideră profesorul Martin Kemp, profesor emerit la Oxford.

Contactat de AFP, Martin Kemp spune că imaginile din acest tablou produse cu raze X și infraroșii „nu conțin toate caracteristicile tablourilor identificate ca fiind pictate de Leonardo”. Martin Kemp pune totodată sub semnul întrebării anterioritatea acestei picturi în raport cu „Gioconda” de la Muzeul Luvru, subliniind faptul că această versiune „este conformă cu starea finală a picturii de la Luvru – care a suportat niște schimbări – și deci, în consecință, ea nu poate preceda pictura de la Luvru”.