Gyorgy Frunda: APCE cere Rusiei continuarea negocierilor pentru Tezaur și retragerea din Transnistria

Senatorul Gyorgy Frunda, raportor al APCE privind Federația Rusă, declară că rezoluția adoptată miercuri de APCE cere Moscovei reluarea negocierilor cu România privind returnarea Tezaurului, precum și retragerea trupelor și echipamentelor militare de pe teritoriul Republicii Moldova.

„Potrivit prevederilor rezoluției, autoritățile ruse sunt chemate să-și îndeplinească angajamentele asumate prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea de aderare a Federației Ruse la Consiliul Europei, inclusiv în ceea ce privește continuarea negocierilor bilaterale cu unele state membre ale Consiliului Europei, în vederea returnării proprietăților și bunurilor culturale (printre care și problema nereturnării Tezaurului României, transferat spre păstrare pe durata Primului Război Mondial), precum și retragerea fără întârziere a forțelor militare ruse și a echipamentului acestora de pe teritoriul Republicii Moldova”, precizează Frunda într-un comunicat remis miercuri agenției MEDIADAX.

Frunda a fost, alături de elvețianul Andreas Gross, coraportor privind îndeplinirea de către Rusia a obligațiilor și angajamentelor asumate față de Consiliul Europei.

UTILE Cum arată și cât costă cea mai ieftină VS cea mai scumpă cazare din Vama Veche, în iulie 2026. Diferența este uriașă

07:57

NEWS ALERT Stația de metrou Piața Victoriei, închisă după inundațiile din București. Apa a ajuns în tunel până la nivelul peronului. Metrorex anunță cum vor circula trenurile

07:37

De asemenea, rezoluția APCE adoptată cu 161 de voturi favorabile, 41 împotrivă și 7 abțineri propune continuarea procesului de monitorizare a Federației Ruse până când vor exista „dovezi tangibile ale progreselor substanțiale înregistrate de autoritățile ruse, în deplină concordanță cu angajamentele asumate de Federația Rusă prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea Rusiei de aderare la Consiliului Europei, precum și prin rezoluțiile, recomandările și rapoartele relevante adoptate de-a lungul timpului pe acest subiect”, menționează Frunda.

Coraportorul român precizează că în baza raportului său a fost redactat, pe lângă rezoluția APCE menționată, și un proiect de recomandare, care nu a întrunit majoritatea de două treimi necesară adoptării.

„Neadoptarea recomandării nu poate fi considerată o victorie a Federației Ruse asupra Consiliului Europei. Ar fi o interpretare greșită. Acest vot demonstrează faptul că membrii Adunării doresc să aibă ultimul cuvânt în derularea procesului de monitorizare”, a declarat senatorul Frunda.

El a trecut în revistă progresele pe care Federația Rusă le-a înregistrat în cei șapte ani de monitorizare, precum ratificarea Cartei Sociale Europene, moratoriul privind aplicarea pedepsei capitale, amendarea legii privind funcționarea partidelor politice (reducerea numărului minim de membri pentru înregistrarea unui partid politic de la 40.000 la 500, diminuarea numărului de semnături pentru înregistrarea unui candidat la alegerile prezidențiale de la 2 milioane la 100.000), reintroducerea alegerii directe a guvernatorilor, precum și reducerea pragului electoral pentru viitorul scrutin de la 7% la 5%.

Andreas Gross a subliniat că pentru autoritățile de la Moscova, și în mod special pentru cetățenii Federației Ruse, această rezoluție reprezintă o oportunitate pentru continuarea reformelor în vederea afirmării unei democrații pluraliste, a întăririi statului de drept și a punerii în practică a altor angajamente relevante.

De asemenea, rezoluția APCE face apel la autoritățile ruse să adopte un Cod electoral unitar, ale cărui prevederi să remedieze deficiențele constatate pe parcursul alegerilor din 2011 și 2012, să ratifice fără întârziere Protocolul nr. 6 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind abolirea pedepsei cu moartea.

„Federația Rusă a urmărit încheierea procesului de monitorizare și inițierea dialogului de postmonitorizare, dar, din păcate, acest obiectiv nu a putut fi atins, întrucât nu sunt îndeplinite standarde democratice minime, lucru demonstrat recent prin adoptarea, în iunie și iulie 2012, a patru acte normative care au produs îngrijorare la nivel internațional (incriminarea calomniei; catalogarea organizațiilor neguvernamentale nerezidente drept agenți străini; amenzi excesive celor implicați în orice formă de protest; blocarea website-urilor celor potrivnici autorităților)”, a mai declarat coraportorul român.

APCE a adoptat, marți, o rezoluție privind îndeplinirea de către Rusia a obligațiilor și angajamentelor față de Consiliul Europei, în textul acesteia făcându-se apel la Moscova să continue negocierile bilaterale pentru returnarea bunurilor culturale confiscate de la țări europene, inclusiv România.

Plenul Adunării a adoptat două dintre amendamentele propuse de către senatorul Viorel Badea la proiectul de rezoluție al raportului.

Potrivit propunerilor înaintate de senatorul român, rezoluția însușită de membrii Adunării face apel la continuarea negocierilor bilaterale, în vederea identificării unei soluții viabile menite să ducă la returnarea, prin negociere directă, a bunurilor culturale și a altor proprietăți către țările vizate, inclusiv a Tezaurului României, temporar transferat la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX de senatorul Badea, membru al delegației României la APCE.

„Rezultatul votului este o victorie pentru delegația României, în condițiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidențiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federația Rusă să soluționeze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăților și valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre, urmând ca, în conformitate cu cel de-al doilea amendament depus, în cazul în care nu își îndeplinește pe deplin aceste obligații, Federația Rusă să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei”, a argumentat Badea.

Senatorul român a mai spus că efectele concrete ale acestei rezoluții constau în „ținerea subiectului returnării Tezaurului pe agenda politică bilaterală și pe agenda politică a Consiliului Europei”.

Parlamentarul român propusese, împreună cu alți doi delegați ai României la APCE – Cezar Preda și Tudor Panțîru – și un amendament care făcea referire explicită că „restituirea ar trebui să înceapă cu cantitatea de aur a BNR care consistă în 93,4 tone în monede și lingouri pentru care România a transmis și în 2004 către Federația Rusă, pentru documentare, inventarii și documente în acest sens”.

Acest amendament nu a fost însă adoptat, „deoarece avea un grad ridicat de individualitate”, după cum a explicat Badea.