Isărescu: Trecerea la euro în 2015 nu mai intră în discuție

Trecerea la moneda euro în anul 2015 „nu mai intră în discuție”, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exercițiu de disciplină, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times.

Isărescu a afirmat într-un interviu că, prin menținerea monedei naționale, România a câștigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea și de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.

România are o țintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuție după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declarațiilor anterioare ale oficialilor români.

UPDATE Proiectilul neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea, a fost neutralizat de o echipă de specialiști a MApN

22:50

FLASH NEWS Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat „șpagă de supraviețuire”, spune că s-a simțit în guvernul Bolojan ca într-unul tehnocrat

22:25

Fără control asupra politicii monetare, țări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creșterea taxelor și scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul acordat New York Times.

„Sigur că au apărut nemulțumirea și dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte”, a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat pentru ZF, recent, că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menținut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Publicația americană notează că menținerea monedei naționale a ajutat competitivitatea exporturilor României și a condus la un cost mai scăzut al vieții, care atrage „dintr-o dată” forță de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

Situația subliniază rezistența sporită la efectele crizei a economiilor celor șapte state UE din Europa Centrală și de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menținerea propriilor monede sunt scoase în evidență de situațiile dificile din țări ca Grecia și Spania, unde autoritățile nu mai au la dispoziție măsuri de politică monetară pentru a-și resuscita economiile „muribunde” și a reduce șomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.

În consecință, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.

Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunțat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este „complet neatractivă”.

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 și 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat și numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia și Estonia, Cipru și Malta, au trecut deja la euro.