BANI UE PENTRU ROMÂNIA. Miza negocierilor de la Bruxelles pentru agricultorii români. Cât ar putea pierde marii fermieri

Un plus de 43 până la 64 de euro subvenție pentru fiecare hectar din banii Uniunii Europene, pentru cei șapte ani cuprinși în bugetul 2014-2020. Aceasta este, în linii mari, miza negocierilor din aceste zile de la Bruxelles pentru banii destinați agriculturii în România. Surse oficiale au declarat pentru gândul că, în scenariul optimist al unor tăieri de doar 75-80 de miliarde din bugetul propus de Comisia Europeană, în buzunarul fiecărui fermier român ar urma să ajungă treptat, până în 2017 și apoi să se mențină până în 2020, 183 de euro pe hectar față de 119 cât dă Bruxelles-ul acum prin plăți directe.

Varianta cea mai probabilă în acest moment este însă o tăiere mult mai profundă. În plus, dacă nu se adoptă nici principiul convergenței avansat de comisarul Dacian Cioloș, tradus pe scurt prin luarea de la bogați pentru a da țărilor sărace, subvenția ar urma să atingă maximum 162 de euro în 2020. Surse oficiale au declarat pentru gândul că președintele a cerut dublarea sumei totale de plăți directe, ceea ce s-ar traduce într-un plus de 16-20 de euro la hectar pe care agricultorii să îl primească treptat până în 2020.

FLASH NEWS Ciucu schimbă regimul trotinetelor din Capitală. Ce prevede noul regulament

18:27

FLASH NEWS Canicula anulează marea paradă de 4 iulie din Washington și dă peste cap aniversarea a 250 de ani de independență a Statelor Unite

18:24

Cele mai drastice tăieri ar urma să le resimtă, după noile reguli aflate pe masa liderilor UE, marii proprietari de ferme. Printr-o nouă regulă a plafonării banilor luați de la UE, aceștia ar pierde chiar 70% din cât ar putea lua. România se opune plafonării.

Milioanele pe care le pierd marii fermieri

În prezent, în România sunt 1.040.000 de agricultori care primesc bani de la UE. Jumătate din cele 5,5 miliarde, cât înseamnă acum banii plătiți direct de Comisia Europeană ca subvenții, ajunge la proprietarii de mari ferme de tipul celor ale lui Adrian Porumboiu, Culiță Tărâță sau Ioan Niculae. Fermele marilor jucători din agricultură, 12.000 la număr, acoperă acum 45% din terenul arabil.

În varianta de buget avansată de președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, celor care au ferme de peste 1.400 de hectare ar urma să li se plafoneze subvențiile la 300.000 de euro, la care să se adauge un procent de 30% raportat la teren pentru înverzire.

Spre exemplu, la cele 50.000 de ha ale sale, Culiță Tărâță ar putea lua, fără plafonare, aproape 10 milioane de euro pe an bani europeni. UE intenționează să îi limiteze însă la 3,3 milioane: 300.000 subvenții și 3 milioane pentru înverzire. Același minus de 70% i-ar viza și pe Adrian Porumboiu care are în jur de 60.000 de hectare sau pe Ioan Niculae care are în jur de 40.000.

Băsescu, de partea fermierilor mari

La Bruxelles, președintele Traian Băsescu se opune plafonării care nemulțumește și Germania, și Marea Britanie. Pronosticul este însă că o plafonare se va aproba. Ca scenariu de negociere, România avansează limitarea la 600.000 de euro, practic dublarea pragului.
Ideea de plafonare nu convine executivului de la București din două motive: birocrația care ar sufoca instituțiile de plăți și așa depășite și transferul banilor respectivi în zona proiectelor de inovare din care se vor absorbi, în practică, foarte puțini bani.

„Ce se taie de aici se duce în Dezvoltare Rurală, doar pentru dezvoltarea inovării. Fermele mari se vor fragmenta în ferme mici și există riscul să se piardă competitivitatea. Riscul cel mare e că banii se mută pe inovare și nu știu câți fermieri vor fi în măsură să facă aceste proiecte și să le aplice„, explică Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, aflat în delegația președintelui la Bruxelles.

Avantaje noi pentru fermierii mici

În afară de marii jucători, bugetul UE vizează încă două categorii de fermieri. Cei mai avantajați vor fi cei care au ferme mici, sub 5 hectare. Lor ar urma să le crească subvențiile la până la 1.000 de euro și, după noile reguli, vor fi exceptați de la controale și li se va simplifica mult sistemul de cerere a banilor. Acum, primesc 119 euro de la UE pe hectar, sunt controlați de stat, iar banii le intră în două tranșe, cam la 6, respectiv 9 luni de la cerere.

În plus, celor sub 40 de ani li se va da un plus de 25%, dacă au sub 25 de hectare, pe lângă plata pentru instalare care există și acum: 40.000 de euro pentru tractoare.
În cazul celor care au ferme de 5-1.400 de hectare, controalele vor continua, iar condițiile de agromediu actuale se păstrează.

Cum trișează marii producători să nu plătească taxe

Suma maximă la care poate spera România pentru agricultură nu depășește 20 de miliarde: 8 pentru Dezvoltare Rurală, adică bani de proiecte ca drumurile județene, de exemplu, plus 12 pentru plata directă a subvențiilor.

La capitolul subvenții, România e pe ultimele locuri din UE. Olanda, spre exemplu, are 459 de euro pe hectar, iar fermierii maltezi primesc 600 de euro.

„Explicația pentru care noi avem plăți directe la acest nivel este că randamentul mediu la noi nu e declarat la nivelul real, producătorii declară sub nivelul real”, explică Irimescu, care arată că subvenția se calculează înmulțind cu 63 producția de tone la hectar declarată.

Motivul pentru care marii fermieri nu vor să declare cât produc cu adevărat este evitarea plătirii taxelor. Efectul: „În acest moment noi nu avem bani la buget să mai cofinanțăm proiectele de Dezvoltare Rurală, pentru că la noi agricultorii au taxă zero”, spune Irimescu.