Uniunea Europeană propune reconcilierea între Serbia și Croația

Comisarul european pentru pentru Extindere și Politici de vecinătate, Stefan Fule, a cerut luni Serbiei și Croației să „calmeze emoțiile”, în contextul deteriorării relațiilor bilaterale pe fondul achitării generalilor croați acuzați de crime de război, relatează AFP.

„Cred că oamenii politici din ambele părți vor găsi o soluție, contribuind la aplanarea emoțiilor și demararea procesului de reconciliere, în beneficiul întregii regiuni”, a declarat Fule în cursul unei vizite la Zagreb.

Relațiile între cei doi foști dușmani, treptat ameliorate în anii precedenți, au început să se degradeze după alegerea din mai a liderului naționalist Tomislav Nikolici în poziția de președinte al Serbiei.

INEDIT Descoperire-cheie la un castru roman din Oltenia. Olguța Vasilescu ia vălul de pe misterul de acum 1.800 de ani

12:02

EXTERNE Trimisul Special al președintelui SUA, Paolo Zampolli, a aflat de la Daniel Băluță cum va arăta Parcul Donald Trump din Sectorul 4: “Încă o dată, o promisiune îndeplinită”

11:48

Decizia de acum zece zile a Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI), de a achita în apel generalii croați Ante Gotovina și Mladen Markac, condamnați în primă instanță pentru crime de război comise împotriva sârbilor la 24 și respectiv 18 ani de închisoare, a deteriorat considerabil relațiile dintre Zagreb și Belgrad.

Această decizie a fost primită cu entuziasm la Zagreb, îm timp ce în Serbia verdictul a provocat un val de condamnări unanime, de la extrema dreaptă naționalistă la stânga liberală, până la militanți pentru drepturile omului.

Observațiile recente ale lui Nikolic într-un interviu au pus paie pe foc.

„Acest lucru nu-i va prii deloc Croației”, a declarat Nikolic pentru cotidianul sârb Kurir.

„Croații sunt conștienți că acele crime pe care le-au comis (…) sunt oribile, însă le celebrează totuși” prin achitarea celor doi genereali. „Este o națiune aflată pe cel mai prost traseu”, a tranșat președintele sârb.

Omologul său croat, Ivo Josipovic, a afirmat că „acest tip de observații nu contribuie deloc la reconciliere și la construirea unor relații bune” între cele două țări.

În 1991, proclamația independenței Croației față de Iugoslavia a fost urmată de un război, soldat cu moartea a 20.000 de persoane, ca urmare a confruntării forțelor de la Zagreb cu secesioniștii sârbi, susținuți de regimul aflat la putere în Belgrad.

Croația a cerut integrarea în UE în 2013, în timp ce Serbia, care a obținut statutul de candidat, așteaptă termenul pentru a demara negocierile de aderare.