Ionuț Dumitru, economist: Factura salariilor bugetarilor trebuie să fie mai mică decât înainte de criză

Numărul de bugetari raportat la totalul contribuabililor care își plătesc taxele și impozitele la stat plasează România pe ultimul loc în rândul statelor europene, a declarat luni economistul Ionuț Dumitru.

„O altă problemă structurală în buget, în momentul de față, este legată de numărul de bugetari. Evident, discuția este foarte complexă. Sunt puțini sau sunt mulți bugetari? După toate ajustările pe care le-am făcut am redus numărul de bugetari cam cu 15% în anii crizei”, a declarat luni Ionuț Dumitru în cadrul unei conferințe găzduite de Banca Națională a României (BNR).

Sursă: Analiză Ionuț Dumitru, pe baza datelor Organizației Internaționale a Muncii

În opinia sa, cu toate că raportat la populație, numărul de bugetari plasează România la coada clasamentului la nivel european, indicatorul la care trebuie să ne uităm este cel al angajaților de la stat versus numărul total al salariaților care plătesc taxe și impozite.

FLASH NEWS Sorin Grindeanu anunță reducerea taxelor locale: „Există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse”

23:56

NEWS ALERT Datoria publică a României a spart pragul critic de 60% din PIB, linie roșie care obligă guvernul, prin lege, să ia măsuri urgente. Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară și a trecut peste limita asumată de România în fața UE

22:50

„Dacă ne uităm la numărul de bugetari ca procent din total populație, la 1.000 de locuitori spre exemplu, inclusiv companii de stat suntem în coada clasamentului în Europa și am putea concluziona eronat că sunt prea puțin bugetari. Trebuie să ne uităm la numărul de bugetari raportat la numărul de contribuabili la buget și o să vedem că România este în topul clasamentului din acest punct de vedere, alături de Danemarca, Norvegia și Finlandia. Deci dacă raportăm numărul de salariați din sectorul bugetar versus salariați care plătesc impozite și taxe în economie vedem că acest raport este în topul clasamentul în Europa. Chiar dacă numărul de bugetari a scăzut foarte mult în perioada crizei, raportat la numărul de contribuabili la buget ei sunt încă relativ mulți”, a punctat economistul.

Sursă: Analiză Ionuț Dumitru, pe baza datelor Organizației Internaționale a Muncii

Ionuț Dumitru este președintele Consiliului Fiscal și economist șef la Raiffeisen Bank, însă declarațiile au fost făcute în calitate de economist.

Referitor la reîntregirea salariilor bugetarilor, Dumitru este de părere că este important ca factura pe care statul o plătește pentru salariile angajaților din sectorul public să fie mai mică decât înainte de criză. „Această factură este de 7% din PIB, față de 10% înainte. Este important ca salariații din sectorul public să fie bine plătiți și eficient”, a spus Ionuț Dumitru.  

Dumitru: „Am tot auzit de baza de date cu proiectele prioritare, dar n-am văzut nimic”

Pe de altă parte, Ionuț Dumitru este de părere că este nevoie ca autoritățile să realizeze o prioritizare a marilor proiecte de investiții. 

„Nu avem o prioritizare multianuală a proiectelor de investiții. Am auzit că s-a făcut o bază de date cu proiectele prioritare de investiții. Am tot auzit de această bază de date, dar n-am văzut nimic”, a declarat luni Ionuț Dumitru, El a arătat că autoritățile trebuie să ia măsuri astfel încât să reducă deficitul structural la 1% până în 2014.

În ce privește arieratele companiilor de stat, Dumitru a menționat că majoritatea datoriilor sunt către bugetele de asigurări.

Paradoxurile economiei românești: „Exportăm bușteni și importăm hârtie. Exportăm cereale și importăm biscuiți”

În ce privește deficitul de cont curent, Ionuț Dumitru a menționat că o țară ca România trebuie să trăiască cu deficit de cont curent, atrăgând atenția însă că avem cel mai mare deficit de balanță comercială din regiune, dând exemplu și câteva paradoxuri ale economiei autohtone.

„Am trecut în ultimii ani printr-un proces de ajustare, dar avem cel mai mare deficit de balanță comercială dintre statele din Europa centrală și de est. Importăm tehnologie, produse energetice, chimice, produse alimentare. O țară ca România importă sare, dacă puteți să vă imaginați așa ceva. Exportăm bușteni și importăm hârtie. Exportăm cereale și importăm biscuiți”, a spus Ionuț Dumitru.