Programul USL: Politica externă să recupereze prestigiul și influența diminuate în ultimii ani

Programul de guvernare al USL prevede, în domeniul politicii externe, recuperarea prestigiului și influenței diminuate în ultimii ani, având în vedere că prin câștigarea detașată a alegerilor a rezultat cel mai stabil guvern din ultimul deceniu.

„Câștigarea detașată a alegerilor parlamentare de către o alianță politică în care se regăsesc exponenții curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european și conturarea celei mai largi susțineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu creează premise favorabile creionării și promovării celei mai solide și ambițioase construcții de politică externă românească, după aderarea la NATO și integrarea în UE”, se evidențiază în document.

La obiective sunt menționate consolidarea profilului României în UE și NATO, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, susținerea procesului de integrare europeană a R.Moldova, apărarea drepturilor minorităților românești din afara granițelor, consolidarea celorlalte parteneriate strategice încheiate în ultimii ani și promovarea altora noi, diplomația economică, asigurarea la standarde europene a serviciilor consulare.

ECONOMIE Care sunt prețurile carburanților vineri, 5 decembrie. Prețul motorinei a scăzut cu până la 6 bani pe litru

08:11

NEWS ALERT Percheziții la o primărie din Dâmbovița și la două locuințe. Un casier ar fi încasat timp de un an bani de la mai mulți beneficiari

08:00

În relația cu UE sunt avute în vedere obținerea unei alocări financiare importante pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune în negocierea cadrului bugetar 2014-2020, dar și eliminarea MCV și aderarea la spațiul Schengen, fără a fi menționate însă termene precise în acest sens.

Mai sunt menționate susținerea în cadrul UE a proiectelor energetice Nabucco și AGRI, sporirea numărului de diplomați români în Serviciul European de Acțiune Externă, implementarea Strategiei Dunării, incluziunea socială a romilor în plan european, susținerea procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest și cu Turcia.

În relația cu NATO sunt evidențiate dezvoltarea mai departe a sistemului antirachetă, susținerea politicii „ușilor deschise” în Alianță, continuarea angajamentului României în misiunea ISAF din Afganistan, implicarea activă a României în în dezbaterile privind identificarea unei soluții la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE.

În parteneriatul strategic cu SUA se urmărește prioritar dezvoltarea cooperării economice și a investițiilor directe, precum și intrarea în programul Visa Waiver.

„Se va urmări o nouă dinamică a relațiilor politice cu Federația Rusă, pe coordonatele pozitive deja stabilite în colaborarea economică, prin identificarea de puncte de convergență, pe baza cărora să fie dezvoltat un dialog transparent”, se arată în document.

De asemenea, „se vor continua demersurile pentru reluarea și dinamizarea activității Comisiei mixte bilaterale privind soluționarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României”.

În relațiile cu țările vecine se are în vedere „explorarea unor noi căi de abordare a problematicii moștenirii Gojdu” în cazul Ungariei, „continuarea negocierilpr pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră, pe baza dreptului internațional aplicabil” în privința Bulgariei, „aplicarea prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minoritățile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizațiilor internaționale relevante și a Comisiei Europene” în cazul Serbiei.

În privința Ucrainei, se vor sprijini în continuare aspirațiile europene ale țării vecine, inclusiv semnarea Acordului de Asociere cu UE. Se vor menține eforturile pentru problemele de pe „agenda politică” – Bâstroe, reluarea activității Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorități, dar și finalizarea Acordului privind micul trafic la frontieră „care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare”.

MAE va relua procesul de recrutare de tineri diplomați, blocat în ultimii ani, având în vedere și necesitatea pregătirii cu personal suficient și competent a deținerii de către România în 2013 a a Președinției rotative a Consiliului UE, se mai arată în programul de guvernare.