BOBOTEAZĂ. Când va oficia PF Daniel Sfințirea cea Mare a Apei. Au fost pregătite 24 de vase de peste 12.000 de litri

Patriarhul Daniel va oficia Sfințirea cea Mare a Apei în fața Reședinței patriarhale, fiind pregătite 24 de vase de peste 12.000 de litri de apă, agheasma mare fiind oferită credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului.

Sfințirea cea Mare a Apei va fi oficiată duminică, de la ora 12.00, la sărbătoarea Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie. Ca în fiecare an, în curtea Catedralei Patriarhale a fost înălțată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori și busuioc.

Slujba Agheasmei Mari se săvârșește atât în ajunul Bobotezei, când se sfințește apa cu care preoții binecuvântează apoi casele credincioșilor, cât și în ziua Botezului Domnului, când se sfințește agheasma pe care credincioșii o iau la casele lor, pentru tot anul.

AGRICULTURĂ Polonia și România spun „pas” Ucrainei și anunță că au ajuns la limita maximă de transport a grânelor, în ciuda insistențelor Kievului

19:42

ULTIMA ORĂ Primele imagini cu trapperul Ian cu momentul reținerii. Încătușat, artistul a fost surprins în timp ce este condus la mașina poliției

19:11

Sfințirea apei sau agheasma are o tradiție veche în Biserica creștină, iar în Constituțiile Apostolice, sfințirea apei este atribuită Sfântului Apostol Matia: „Despre apă și untdelemn hotărăsc eu, Matia, ca să binecuvânteze episcopul apa și untdelemnul, iar dacă lipsește episcopul, atunci s-o binecuvânteze preotul dimpreună cu diaconul”.

Apa sfințită de Bobotează va fi împărțită, duminică, la Catedrala Patriarhală cu ajutorul jandarmilor, care vor crea culoare speciale pentru credincioși, astfel încât aceștia să nu se îmbulzească în jurul butoaielor cu agheasmă.

Jandarmeria Capitalei a anunțat că accesul credincioșilor în zona în care va avea loc slujba religioasă și spre butoaiele cu apă sfințită se va face prin intrarea dinspre Parcul Unirii.

Potrivit Jandarmeriei București, pentru că se așteaptă ca atât la Catedrala Patriarhală, cât și la alte biserici din Capitală să participe un număr mare de credincioși, au fost mobilizați pentru menținerea ordinii peste 150 de jandarmi.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și, totodată, al celor dedicate nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.

În Ajunul Bobotezei, slujitorii sfintelor altare merg la casele credincioșilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Boboteaza, ca și Crăciunul, este precedată de un ajun deosebit, care în trecut concentra o multitudine de practici și credințe ce decurg în special din datina numită „umblatul preotului cu botezul” sau „Chiralesa”. Chiralesa provine din neo-greacă și înseamnă „Doamne, miluiește!”. Exista credința că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei. „Agheasma mare” se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de „Sfințirea cea mică” a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeștanie.

Totodată, agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reușește să ajungă primul la ea primește binecuvântarea preotului și se consideră că va avea noroc tot anul.