Tulburările somnului, o problemă pentru viitoarele misiuni spațiale spre Marte

Dereglările ciclului somnului ar putea să pună probleme serioase astronauților care vor călători într-o bună zi spre Marte, potrivit studiilor realizate în cadrul unei misiuni marțiene simulate, ce a avut o durată de 520 de zile și a fost organizată în Rusia, informează AFP.

Șase voluntari – trei ruși, doi europeni și un chinez – au participat la această misiune simulată, denumită „Mars500”, realizată între 2010 și 2011, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA).

În timpul acestui experiment de 520 de zile, oamenii de știință au studiat efectele psihologice și fiziologice pe care le au călătoriile îndelungate în spațiu, cu ajutorul unor instrumente care înregistrau și măsurau mișcările voluntarilor, perioadele de somn și starea de veghe, capacitatea lor de concentrare, nivelul de oboseală, stresul și tensiunile cu ceilalți membri ai „echipajului”.

CONTROVERSĂ Fiul lui Robert F. Kennedy Jr. riscă 10 ani de închisoare în Rusia. De ce a dispus instanța de la Moscova arestarea lui Conor Kennedy

15:10

SCANDAL Alin Tișe (PNL) sare la gâtul lui Bolojan după ce Guvernul a refuzat finanțarea Spitalului Regional de Copii din Cluj în favoarea a 4 stadioane: „Mesia Bolojan!”. Gândul a publicat în exclusivitate documentul investițiilor

14:56

Experimentul a fost astfel conceput pentru a simula un zbor spre Marte de 250 de zile, un sejur pe planeta roșie de 30 de zile și călătoria de întoarcere spre Terra de 240 de zile.

„Este primul studiu efectuat pentru a înțelege mai bine rolul-cheie jucat de ciclurile somnului și stării de veghe în timpul misiunilor spațiale îndelungate”, a precizat David Dinges, profesor de psihiatrie la Facultatea de medicină de la Universitatea Pennsylvania.

El este principalul autor al acestui studiu publicat în cel mai recent număr lansat de Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Analiza datelor obținute a dezvăluit faptul că membrii echipajului misiunii Mars500 au devenit tot mai sedentari pe parcursul misiunii, un aspect reliefat prin creșterea timpului destinat somnului și perioadelor de odihnă.

Voluntarii au suferit cel puțin o tulburare a somnului, a capacității de concentrare și o dereglare a ciclului somn/ stare de veghe, fapt care i-a făcut pe cercetători să se gândească la o slabă sincronizare a ritmului circadian – un ciclu natural de 24 de ore.

„Analizate în ansamblu, aceste măsurători arată necesitatea de a menține artificial pe durata unei misiuni spațiale îndelungate un ritm circadian natural, așa cum este el cunoscut pe Terra, pentru a asigura o cantitate și o calitate a somnului, care permite o activitate optimă, după trezirea astronauților”, a explicat profesorul Mathias Basner, de la Universitatea Pennsylvania, coautor al studiului.

Potrivit aceluiași cercetător, pentru a menține densitatea musculară a astronauților, care se reduce în condiții de microgravitație, este nevoie de o expunere suficientă la lumină, o alimentație adaptată și practicarea de exerciții fizice.

Toate acestea vor fi indispensabile pentru a menține sănătatea fizică și mintală a viitorilor astronauți pe parcursul întregii misiuni.

Până în prezent, cele mai îndelungate sejururi în spațiu efectuate de astronauți nu au depășit șase luni și au fost efectuate la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) și la bordul fostei stații orbitale rusești MIR.

Începând din 2015, doi astronauți – un american și un rus – vor petrece câte un an la bordul ISS, cu scopul de a studia efectele pe care le au sejururile prelungite în spațiu asupra organismului uman.