Titus Raveica, primul președinte al CNA, a murit

Titus Raveica, primul președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a decedat joi, la vârsta de 77 de ani, și va fi înmormântat duminică, la Iași, au declarat, pentru MEDIAFAX, apropiați ai acestuia.

Într-un mesaj postat pe site-ul cna.ro, Consiliului Național al Audiovizualului deplânge dispariția lui Titus Raveica, primul președinte al instituției.

sursa foto Mediafax

„Consiliul Național al Audiovizualului deplânge dispariția celui care a fost Titus Raveica, primul președinte al instituției (între anii 1992 și 1996). Strălucit profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie a Universității din Iași, important om de cultură, Raveica rămâne un reper important în istoria CNA”, se spune în mesajul Consiliului.

ECONOMIE A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului

14:18

RĂZBOI Cel puțin patru persoane au murit, iar alte zeci au fost rănite, în urma valului masiv de atacuri cu drone și rachete al Rusiei asupra Kievului

14:10

Titus Raveica s-a născut pe 29 august 1935, în satul Șcheia, comuna Grajduri, care aparținea atunci de județul Vaslui (în prezent județul Iași), se arată pe site-ul Bibliotecii Județene din Vaslui.

A absolvit Școala Medie de Comerț și Cooperație din Vaslui (1949 – 1953), după care s-a orientat spre științele filosofice și s-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București. După terminarea facultății, în anul 1958, s-a întors la Universitatea ieșeană Alma Mater Iassiens, unde s-a afirmat, timp de 40 de ani, ca profesor. A urcat toate treptele ierarhiei universitare, până la profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie, șef de catedră, secretar științific al Facultății de Filosofie.

În perioada 1990 – 1992 a fost senator, pe listele FSN, funcție din care a demisionat în 1992. Totodată, între anii 1992 și 1996, Titus Raveica a fost președinte al CNA.

În anul 1997 a revenit la Catedra de la Facultatea de Filosofie din Iași.

Titus Raveica este autorul volumelor „Giordano Bruno” (1974), „Eseuri filosofice” (1975), „Istoria filosofiei moderne”, 2 vol. (1975), „Figuri și crochiuri” (1975), „Memoria amfiteatrelor” (1994).