Fosilele unui nou tip de reptilă zburătoare, descoperite în România

Oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din epoca dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani și avea o anvergură a aripilor de aproape trei metri, au fost descoperite în România, relatează livescience.com.

Fragmente din scheletul acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite în Sebeș-Glod, în Podișul Transilvaniei, o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăpostește, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaște țestoase și dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) și Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur).

Informațiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, și Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia. Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe 30 ianuarie, online, în jurnalul de știință PLOS One.

SOCIAL Cum elimini mirosurile neplăcute din frigider. Greșeala pe care o facem când depozităm alimentele

18:02

ULTIMA ORĂ Ministerul de Finanţe creşte valoarea tichetelor culturale şi de creşă

18:02

Oamenii de știință au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte Eurazhdarcho langendorfensis și afirmă că această viețuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Pterozaurii au trăit alături de dinozauri și au dispărut aproximativ în aceeași perioadă cu aceștia, dar nu erau dinozauri. Pterozaurii sunt denumiți uneori, în mod eronat, pterodactili, însă acest termen descrie doar primul gen de pterozaur, descoperit de oamenii de știință în secolul al XVIII-lea. Pterozauri de talie mică au apărut în triasic, în urmă cu 230 de milioane de ani. Ulterior, în jurasic și în cretacic, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum Azhdarchidae.

„Aceștia erau pterozauri cu gâturi lungi și ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat”, a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. „Anumite caracteristici ale oaselor aripilor și ale membrelor posterioare indică faptul că aceste viețuitoare puteau să își strângă aripile și să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre”, a mai spus acesta.

Anvergura aripilor exemplarelor din clasa Eurazhdarcho langendorfensis indică faptul că acești pterozauri erau „mari, dar nu uriași”, în comparație cu unii dintre verișorii lor, afirmă Darren Naish. De exemplu, un ahzdarchid uriaș, Hatzegopteryx thambema, ale cărui oase au fost descoperite tot în România, în apropiere de Hațeg, avea o anvergură a aripilor de 11 metri.