Blaga, despre propunerile USL privind regionalizarea: Nu cred că se rezolvă așa problemele

Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, miercuri, că regionalizarea pe actualele regiuni de dezvoltare este „prea puțin” pentru un proces de reorganizare administrativ-teritorială, deoarece nu sunt respectate cerințele europene în această privință.

Blaga a fost întrebat cum vede propunerile USL în ceea ce privește procesul de regionalizare.

„Nu cred că se rezolvă așa problemele, mergând pe actualele regiuni de dezvoltare nici nu respectă cele cinci condiții pe care le cere UE atunci când faci o regionalizare. Mi se pare absolut prea puțin să discutăm de regionalizare, trebuie să discutăm de reforma administrativ-teritorială a României și trebuie să vedem de ce o facem. Că nu o facem numai de dragul să o facem sau nu o facem numai pentru că așa absorbim mai bine fonduri europene – ceea ce este adevărat. În primul rând să ne gândim, de ce facem o reorganizare administrativ-teritorială? Pentru a oferi cetățeanului român cele mai bune servicii publice la cel mai mic cost și atunci discutăm de reorganizarea administrativ-teritorială a unei țări care arată ca în 1968”, a susținut liderul PDL.

ULTIMA ORĂ Oana Țoiu explică de ce nu îl invită pe ambasadorul SUA la o discuție oficială despre acuzațiile implicării americane în căderea Guvernului Bolojan: „Nu avem niciun motiv”

17:07

EXCLUSIV Scenariul de după căderea guvernului Mureșan pe care îl propune un lider liberal: Un acord politic cu toate partidele, inclusiv cu AUR/Președintele României să gireze un guvern al țării cu cei mai buni specialiști de la partide

17:05

Blaga a precizat că procesul de reorganizare administrativă se poate face doar în primul an de guvernare, menționând că în următorii ani vor fi alegeri.

„Această teorie că nu vrem să deschidem cutia Pandorei, adică nu vrem să facem bine țării de frică că pierdem puncte, asta este clar (…) Se naște un fals patriotism local din partea birocrației reinstalate, care desigur face lucrurile mult mai greu de corectat”, a mai spus liderul PDL.

El a asigurat că, în situația în care puterea va avea în vedere o regionalizare corectă, PDL nu va face din acest subiect temă de „propagandă electorală”.

România va avea 8 regiuni – București-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud și Sud-Est – care vor avea competențe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual și un președinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.

Proiectul prevede că teritoriul național al României este împărțit în 8 regiuni, cu reședințele la București, Alba Iulia, Piatra Neamț, Cluj Napoca, Brăila, Timișoara, Craiova, Călărași, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe județe.

Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea București-Ilfov – municipiul București și județul Ilfov, cu reședința în municipiul București; Regiunea Centru – județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mures și Sibiu, cu reședința în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord Est – județele Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui, cu reședința în municipiul Piatra Neamț; Regiunea Nord-Vest: județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, cu reședința în municipiul Cluj-Napoca; Regiunea Vest: județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, cu reședința în municipiul Timișoara; Regiunea Sud-Vest: județele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj, cu reședința în municipiul Craiova; Regiunea Sud: județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, cu reședința în municipiul Călărași; Regiunea Sud Est: județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, cu reședința în municipiul Brăila.

Regiunile sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice regionale.

Primii președinți de consilii regionale, care vor avea mandat până la alegerile locale și regionale din anul 2016, vor fi aleși, conform proiectului Legii regiunilor, dintre șefii de CJ, primarii și consilierii județeni în funcție, prin votul acelorași categorii de aleși, în calitate de electori.