Voinea: Întreruperea acordului cu FMI ar crește cheltuielile cu dobânzile cu 0,34% din PIB

Întreruperea acordului cu FMI ar crește riscurile pentru România, inclusiv cele privind volatilitatea și contagiunea, iar la nivelul costurilor ar însemna, într-un scenariu moderat, un avans al cheltuielilor cu dobânzile de la 1,57% la 1,91% din PIB, afirmă ministrul Bugetului, Liviu Voinea.

La un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 miliarde de euro în acest an, cheltuelile suplimentare s-ar cifra la cel puțin 460 milioane de euro.

„Ce consecințe ar avea întreruperea? Consecințe negative la nivelul costurilor și al volatilităților și al riscului de contagiune din șocuri regionale. Riscurile vor crește. Dobânzile vor crește pentru a ne finanța deficitul”, a spus Voinea.

FLASH NEWS Moțiunea simplă împotriva ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă de Senat. Cum a votat PSD

17:44

FINANCIAR Cum îți poți restructura datoriile dacă îți pierzi locul de muncă. ANPC, precizări despre insolvența personală

17:43

Reacția ministrului vine în urma unui studiu elaborat pentru Societatea Academică România de către analistul Florin Cîțu, care propune renunțarea la acordul cu Fondul Monetar Internațional, întrucât înțelegerile de până acum au permis doar amânarea reformelor și evitarea confruntării cu presiunea piețelor.

„Toată lumea crede că, dacă scăpăm de Fond și CE, vom merge cu deficitele în sus. Nu este așa. Vom avea deficite mai mici, pentru că dobânzile sunt mai mari și nu vom avea acces la fonduri”, a spus Voinea.

El a arătat că fără acord cu Fondul Monetar Internațional ratele dobânzilor ar crește, pe un scenariu moderat, cu un punct procentual.

„Cheltuielile cu dobânzile ar crește numai în acest an de la 1,57 la 1,91% din PIB (…) Cred că programul cu fondul și CE ar trebui să continue. În primul rând, normal, trebuie finalizate cu succes”, a continuat Voinea.

De fapt, chiar Câțu apreciază că statul ar trebui să se preocupe mai mult de reforme în cazul întrruperii acordului ci FMI, tocmai din cauza presiunii pe care piețele ar pune-o pe costurile de finanțare.

Cîțu argumentează poziția din Raport arătând că programul de reformă, chiar dacă a fost monitorizat de FMI, se află cam în același stadiu ca atunci când a fost aprobat: nicio companie privatizată, sectorul public este și mai prezent în economie, prețurile la energie sunt încă controlate. Raportul menționează că, între timp, datoria publică a urcat de la 13% din PIB la 40% din PIB, iar PIB-ul potențial a scăzut aproape de zero.

„Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, țintele de arierate au fost depășite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011 salariile din sectorul public au crescut cu 11% iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010”, se spune în raport.

Voinea a replicat arătând că reducerea deficitelor calculate pe standarde ESA nu este impactată de către arierate, întrucât în aceste calcule sunt incluse și arieratele.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI și UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt fi accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experțiilor internaționali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale și privatizări care ar urma să fie implementate până în luna mai pentru ca înțelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni față de programul inițial.

Guvernul a anunțat că intenționează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

FMI a întrerupt misiunile de evaluare după luna septembrie a anului trecut, motivând că dorește să discute bugetul pentru 2013 doar cu executivul rezultat după alegerile parlamentare din luna decembrie.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înțelegerii începute în 2009, și urma să fie finalizat în luna martie a acestui an.