45 de persoane, dintre care 32 de cadre medicale, trimise în judecată în dosarul analizelor false. Care este prejudiciul

45 de persoane, dintre care 32 de cadre medicale, au fost trimise în judecată după ce au fraudat Casa Națională de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), provocând un prejudiciu de aproape jumătate de milion de euro.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, 19 medici – Carmen Simon Biziniche, Natalia Zarjițchi, Sorina – Crenguța Șerboiu, Mohamad Rifai, Viorel Ordeanu, Monica Natalia Țoca, Maria Munteanu, Kanda Muteba, Mihaela Liliana Ivașcu, Mihaela Gheorghiu, Marana Anda Iosup, Rodica Lazăr Contes, Monica Ursu, Rodica Steluța Matei, Gabriela Corina Iancu, Sergiu Mihai Bârsan, Alexandru Cristian Vasile Bugarin, Răzvan Florea și Bogdan Ioan Coculescu, 13 asistente medicale – Teodora Marin, Mihaela Pană, Dănuța Călin, Anca Luisa Teleguță, Mihaela Luminița Cristea, Aurica Nimigean, Dana Maria Buduluca, Melania Pandrea, Corina Pantzi, Ileana Gheorghe, Cristina Alina Trașcă, Marinela Zărnescu și Valentina Drăgușin, 12 angajați și administratori a două laboratoare de analize – Semseddin Dașkiran, Suleyman Memitanli, Ioana Coconeanu, Alina- Alexandra Eremia, Ana-Maria Baciu, Irina Cristea, Mihai Stanciu, Kamal Osman, Luiza Elena Ilioiu, Constantin Stoica, Dănuț Vlase și Anmgelica Adriana Stanciu pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals și pentru luare și dare de mită.

„Activitatea infracțională a constat, în principal, în fraudarea de către angajații și administratorii a două laboratoare de analize medicale a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București prin decontarea frauduloasă a contravalorii unor bilete de trimitere pentru investigații paraclinice (nr. analize) false și unor bilete de trimitere pentru servicii medicale clinice (nr. consultații) false, cauzându-se un prejudiciu de 2.145.781,26 de lei (nr. peste 467.000 de euro)”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.    

CONTROVERSĂ Controversa decorării veteranului de către Nicușor Dan de Ziua Națională. Aluzii din Rusia: România s-a vopsit în culorile nazismului

11:57

EXCLUSIV Suveranitatea hranei ne poate scăpa de otrava străină de la raft. Eugen Teodorovici despre soluția mall-urilor agroalimentare

11:51

Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, unul dintre laboratoare a decontat de la CASMB suma totală de peste 295.000 de euro (nr. 1.327.576,29 de lei) cu titlu de analize. „S-a stabilit că suma de 953.956,59 de lei (nr. 211.990 de euro)a fost decontată în mod fraudulos, fără a se efectua analizele (71,85 % activitate fictivă). În aceeași perioadă, celălalt laborator a decontat de la CASMB suma de 1.783.381,25  lei (nr. 396.306 euro )cu titlu de analize. S-a stabilit că suma de 1.173.779,67 lei (nr. 260. 839 de euro)a fost decontată fraudulos, fără a se efectua analizele (65,81 % activitate fictivă)”, se mai arată în comunicat.

Care era modul de operare

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București, principalul mod de operare era următorul: angajații laboratoarelor, direct sau prin intermediari, stabileau o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înțelegerii cu angajatul laboratorului, medicul (în cadrul atribuțiilor sale de serviciu) sau asistentul medical (cu sau fără cunoștința medicului cu care lucrează) emitea în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru investigații paraclinice false, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală. Mai exact, biletele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați sau deși au fost consultați nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale, prin completarea rubricilor biletelor menționate, medicul face mențiuni nereale cu privire la prescrierea efecuării analizelor în cauză;

Biletele erau completate de către medic sau cu ajutorul asistentei sale, iar mai apoi cadrul medical înmâna aceste bilete false angajaților laboratoarelor, care le implementau în sistemul laboratorului și mai apoi înainta ulterior spre decontare CASMB., fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite și fără ca laboratoarele să le efectueze.

De asemenea, angajații laboratorului primeau biletele de trimtere false (denumite în limbaj codificat folosit de inculpați „bilete extra”, „bomboane”, „burți”), le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis și le înaintau spre decontare către CASMB.

Pentru a diferenția biletele reale de cele falsificate, angajații celor două laboratoare țineau o evidență informatizată și scriptică. Angajații verificau biletele sub aspectul corectitudinii formale, completau în fals rubricile din bilete care atestau prezența pacientului, recoltarea probelor biologice și efectuarea analizelor.

Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de „salariu”, lăsau parafa angajaților laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificare biletelor sau a raportărilor. La începutul fiecărei luni angajații laboratoarelor solicită decontarea valorii biletelor falsificate în luna anterioară la CASMB.

Cadrele medicale care falsificau biletele de trimitere primeau sume de bani care reprezentau 10% din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate.

Asistenții care falsifică bilete primeau sume de bani care reprezentau fie o valoare fixă pe biletul falsificat (anul 2011), fie 10% din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate (anul 2012).