SOREN KIERKEGAARD. Cele mai importante volume ale lui SOREN KIERKEGAARD. Influența lui SOREN KIERKEGAARD în filosofie și psihologie

SOREN KIERKEGAARD, personalitatea omagiată astăzi printr-un GOOGLE DOODLE, a fost un filosof, scriitor și teolog danez din secolul al XIX-lea.

SOREN KIERKEGAARD a exercitat o influență importantă asupra mai multor domenii, fiind sursă de inspirație pentru teologia dialectică, existențialismul filosofic și creștin, dar și pentru psihologia modernă.

SOREN KIERKEGAARD a studiat teologia și filosofia la universitățile din Copenhaga și Berlin, absolvind-o pe cea dintâi cu o lucrare despre ironia socratică și cea romantică. SOREN KIERKEGAARD  a publicat ulterior mai multe articolepolitice și culturale în presa daneză, după care a debutat în volum cu eseul „Din hârtiile unuia încă viu” (1838). În carte, SOREN KIERKEGAARD lansa o critică la adresa scriitorului Hans Christian Andersen.

VIDEO Ireal ce se întâmplă în România. Un bebeluș de 11 luni, filmat la volanul unei mașini

11:33

TENSIUNI Iranul refuză să redeschidă Strâmtoarea Ormuz fără un acord cu SUA. Ce condiții pune Teheranul

10:41

Primul volum care îi aduce celebritatea lui SOREN KIERKEGAARD a fost „Sau-sau” (1843). SOREN KIERKEGAARD l-a scris inspirat fiind de despărțirea de iubita lui, Regine Olsen.

Au urmat aproape 40 de volume, pe care SOREN KIERKEGAARD le-a semnat fie cu pseudonime, fie cu numele său real, și în care SOREN KIERKEGAARD aborda subiecte filosofice, psihologice, religioase.

În ultima parte a vieții, SOREN KIERKEGAARD a intrat in polemică dură cu autoritățile din Danemarca, reproșându-le superficializarea creștinismului.

SOREN KIERKEGAARD a murit în noiembrie 1855, în urma unei apoplexii cerebrale, lăsând în urma sa o importantă operă din care, mai târziu, s-au inspirat mai mulți autori, printre care Albert Camus, Gabriel Marcel, Martin Heidegger, Jean-Paul Sartre, Mircea Eliade, Emil Cioran și Nicolae Steinhardt.

Cele mai importante volume ale lui SOREN KIERKEGAARD sunt: „Despre conceptul de ironie”, „ Frică și cutremur”, „Repetiția”, „Fărâme filozofice sau O fărâmă de filozofie”,  „Conceptul de angoasă”, „Stadii pe drumul vieții”, „Post-scriptum neștiințific, concluziv”, „Faptele iubirii”, „Boala de moarte” și „Cartea despre Adler”.