Cetatea Rupea, reabilitată printr-o investiție de 25 milioane lei, va putea fi vizitată din 15 iunie

Cetatea Rupea din județul Brașov, construitÇŽ și extinsÇŽ în secolele XIV – XVII ca refugiu pentru satele din împrejurimi, a fost reabilitată în urma unei investiții de aproximativ 25 de milioane de lei și va putea fi vizitată începând din 15 iunie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit primarului localității Rupea, Flavius Dumitrescu, cetatea va fi înscrisă în circuitul turistic după ce timp de doi ani a fost reabilitată cu fonduri europene și cofinanțare locală, suma totală investită fiind de aproximativ 25 de milioane de lei.

„Cetatea este închisă de zeci de ani. Era o ruină. Acum doi ani au început lucrările de reabilitare după ce am primit fonduri europene. Primăria Rupea și Consiliul Județean Brașov au contribuit împreună cu circa 6 milioane lei, iar restul de până la 25 de milioane lei sunt fonduri europene”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, primarul localității Rupea.

Lucrările au constat în reabilitarea completă a cetății, construirea căilor de acces și a instalațiilor de apă, electricitate și a iluminatului public și ambiental.
De asemenea, au fost amenajate o parcare cu 100 de locuri pentru autoturisme și zece pentru autocare și un centru de informare turistică.

Promovarea cetății va începe înainte de finalizarea lucrărilor, în 1 iunie, cu o serbare câmpenească intitulată „Rupea-m gura târgului”, când vor avea loc și o expoziție de animale și păsări, prezentări de cai și plimbări cu trăsurile. După deschiderea cetății, în timpul verii va fi organizat și un festival dedicat
compozitorului Wilhelm Georg Berger, născut la Rupea în 1929.

Costurile promovării orașului, care se ridică la peste 40.000 de lei, sunt suportate tot din fonduri europene, potrivit primarului.

Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, a fost construită și extinsă în secolele XIV – XVII, ca refugiu pentru satele din împrejurimi. Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic și neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324, când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicată: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație, dar și ca refugiu pentru populația care locuia pe dealurile și valea din împrejurimi, așezarea acesteia fiind strategică: la îmbinarea drumurilor cacre făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.