Președintele Băsescu a promulgat legea care modifică Statutul cadrelor militare

Președintele Băsescu a semnat decretul de promulgare a legii pentru modificarea Statutului cadrelor militare, care prevede că militarii pot fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea conducerii instituției, în funcție de nevoile de încadrare.

Informația privind semnarea de către șeful statului a decretului privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este cuprinsă într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Curtea Constituțională a decis, în 22 mai, cu unanimitate de voturi, că sunt constituționale modificările la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, aduse după ce actul normativ a fost trimis de președinte pentru reexaminare, respingând astfel sesizarea PDL.

FLASH NEWS Ciucu schimbă regimul trotinetelor din Capitală. Ce prevede noul regulament

18:27

FLASH NEWS Canicula anulează marea paradă de 4 iulie din Washington și dă peste cap aniversarea a 250 de ani de independență a Statelor Unite

18:24

Judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea în cazul Legii pentru modificarea și completarea Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care senatorii PDL au reclamat depășirea cadrului cererii de reexaminare formulată de șeful statului.

Plenul Curții Constituționale a soluționat obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile articolului unic punctul 5 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care s-a introdus articolul 86 alineatul 2², obiecție formulată de 25 de senatori, arată CC într-un comunicat de presă.

Senatorii PDL au atacat în aprilie la Curtea Constituțională modificările la Legea privind statutul cadrelor militare adoptate în ședința Senatului din 9 aprilie.

Potrivit democrat-liberalilor, legea adoptată ar fi depășit cadrul cererii de reexaminare formulată de șeful statului și dezbătută în cele două Camere ale Parlamentului, fiind astfel neconformă cu prevederile articolului 77 alin. (2) din Constituție și cu toată jurisprudența Curții Constituționale.

Democrat-liberalii au menționat că parlamentarii puterii au adoptat un alineat 2² la art. 86 din această lege, la dezbaterea cererii de reexaminare a președintelui, „al cărui conținut nu are nicio legătură cu conținutul cererii de reexaminare în cauză”.

„Conținutul cererii de reexaminare se referă la aprobarea anuală a conducătorului instituției pentru menținerea în activitate a generalilor și a amiralilor, după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani și la trecerea în rezervă a cadrelor militare care nu pot promova baremurile de pregătire fizică, în timp ce textul adăugat la Legea rezultată după reexaminare se referă la ministerele cărora li se aplică dispozițiile din art.86 alin.(2) care, la rândul său, privește condițiile în care coloneii și comandorii pot fi menținuți peste limita vârstei de grad prevăzută la art.92 din Legea nr.80/1995”, arăta liderul grupului senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, într-un comunicat de presă.

Senatorii au decis, în 9 aprilie, că militarii pot fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea conducerii instituției, în funcție de nevoile de încadrare. Ei au adoptat, cu un amendament, actul normativ de modificare a Legii 85/2005 privind statutul cadrelor militare, retrimis în Parlament, pentru reexaminare, de către președintele Traian Băsescu. Proiectul a fost adoptat cu 103 de voturi „pentru”, 28 „împotrivă” și trei abțineri.

Conform unui amendament propus de Comisia pentru apărare și însușit de senatori, prevederile proiectului de lege se vor aplica în exclusivitate MApN și structurilor militarizate ale MAI.

Potrivit proiectului, pensionarea cadrelor MApN și MAI se va face gradual – generalii cu o stea se vor pensiona la vârsta de 56 de ani, cei cu două stele la 57 de ani, cei cu trei stele la 58, iar generalii cu patru stele la 59 de ani.

Prelungirea perioadei până la 60 de ani se poate face potrivit deciziilor luate de comisiile de selecție care funcționează în instituțiile militare, iar propunerea de pensionare sau nu a acestora va fi obligatorie pentru ministrul Apărării.

Președintele Comisiei de apărare a Senatului, Corneliu Dobrițoiu, a menționat, în timpul dezbaterilor, că serviciile speciale precum STS, SPP, SRI vor funcționa în baza Legii 80, care prevede pensionarea la 60 de ani, iar prelungirile se vor face în funcție de ierarhia care subordonează acele instituții.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională.

Deputații au reexaminat, în 26 martie, la cererea președintelui Băsescu, Legea privind statutul cadrelor militare, adoptând, cu 302 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” și 13 abțineri, raportul Comisiei de apărare care stabilește că generalii pot rămâne în sistem până la 60 de ani, cu aprobarea șefului unității.

Deputații au menținut prevederea criticată de președintele Traian Băsescu potrivit căreia un general care poate să iasă la 56 de ani la pensie poate fi menținut de către conducătorul instituției până al 60 de ani, completând proiectul de lege, însă, prin adăugarea unor prevederi clare prin care se stabilește momentul în care generalii ies la pensie. Astfel, în urma reexaminării proiectului de lege, Camera a stabilit, în urma adoptării raportului Comisiei de apărare, ca un general cu o stea să iasă la pensie la 56 de ani, un general cu două stele – la 57, un general cu trei stele – la 58 de ani și un general cu patru stele – la 59 de ani.

Șeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea modificărilor la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că generalii și amiralii pot fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției.

El a prezentat, într-o conferință de presă, motivele pentru care a trimis legea înapoi spre reexaminare, după care a precizat: „Eu sper că această lege să nu mai plece din Parlament niciodată”.

„Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare națională, și sunt profund responsabil în ceea ce spun, ori un act care vădește o evidentă prostie”, mai spunea Băsescu.