Cum arată FACTURA LA ÎNTREȚINERE a Casei Poporului. Ca să facă o mică economie, șeful deputaților demarează „campania de paperless”

Într-un Parlament în care statutul deputaților și senatorilor, care prevede măsuri de reducere a cheltuielilor, a fost adoptat după un lung proces și cinci reprize de vot, există un proiect care a trecut ca uns pe lângă aleșii cu milă de „copăcei”. Facturile Parlamentului la curent și apă depășesc 1 milion de euro.

Deputații încep economiile la hârtie

Soluția lor de criză – „Paperless Parliament”-, un proces promovat de câteva luni de președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, se vrea nu doar o metodă de a reduce cheltuielile, ci și un pas în față spre tehnologizare. „Se consumă prea multă hârtie”, este argumentul cu care Zgonea pornește în lupta paperless (fără hârtie, n.red.). Cu parlamentarii în vacanță, gândul contabilizează facturile din ultimul an, pentru a vedea care sunt cheltuielile legislativului nostru și cât de mult ne ajută renunțarea la hârtie.

FLASH NEWS Planul lui Trump pentru Gaza, respins de Israel. Netanyahu pune o condiție pentru retragerea armatei. Cresc tensiunile în Orientul Mijlociu

10:49

REACȚIE Emil Boc, reacție după ambulanța atacată cu topoare în Cluj: ”Violenţa nu are ce exista în spaţiul public sau privat”

10:45

Potrivit informațiilor obținute de gândul, în Camera Deputaților s-au folosit, în 2012, aproape 22.000 de topuri de hârtie, pentru care s-a achitat suma de 325.303 lei (cca 72.000 de euro), la care se adună și cele 914 tonere, în valoare de 228.446 de lei (50.000 de euro).

De exemplu, Camera Deputaților consumă anual aproape 140.000 de metri cubi de apă, pentru care a plătit, în 2012, 871.188 de lei (aproximativ 193.000 de euro), iar consumul de curent electric a depășit 6 milioane de kWh/an, în valoare de peste 4 milioane de lei (890.000 de euro), ambele facturi depășind, împreună, 1 milion de euro. În total, cheltuielile Camerei Deputaților, pentru apă, curent electric și consumabile au ajuns la 5,45 milioane de lei (1.2 milioane de euro), ceea ce înseamnă că reducerea de 70.000 de euro la capitolul hârtie, ar însemna doar 6% la nivelul Camerei, și nici 5% la nivelul întregului Parlament.

Cunoscut pentru ideile sale de a muta Parlamentul din Casa Poporului pe Internet, coordonatorul procesului de paperless este deputatul minorităților naționale, Varujan Pambuccian.

„Acum se fac lucruri care frizează aburdul”, începe el să explice necesitatea unui astfel de proces.

„Se ia un proiect de lege de pe hârtie, se trece în calculator, cu toate amendamentele depuse, scrii raportul, îl scoți pe hârtie, îl trimiți la altă comisie și apoi e băgat din nou în calculator… e absurd”, a explicat Pambuccian, pentru gândul.

În viziunea lui, însă, nu reducerea cheltuielilor este principalul avantaj.

„Asigură transparența și documentele pot fi disponibile de oriunde, plus că e mult mai ușor de găsit o informație și scade riscul de a mai pierde informații, și astea nu se cuantifică neapărat în bani”, a precizat Pambuccian.

„Doamne ajută!” și cu paperless înainte

„Se va aplica la toată Camera Deputaților, de la Biroul Permanent până la birourile parlamentare și la toți funcționarii publici. Deși nu cred că e posibil să ajungi să nu consumi chiar deloc hârtie, Doamne ajută! Dar dacă aplicăm acest proces, vom ajunge la cel mai scăzut nivel al consumului din istorie”, apreciază George Ionuț Dumitrică, secretar general-adjunct al Camerei Deputaților.

Cel mai mare consumator de hârtie este Comisia juridică. Deși proiectul trebuie aprobat până în toamnă, entuziasmat de procesul de paperless, președintele deputaților juriști, Bogdan Ciucă, susține că deja au început să facă economie la hârtie .

„Este o măsură foarte bună, e păcat să tăiem atâția copăcei. Acum avem calculatoare, putem stoca mult mai mult decât pe hârtie și ce păcat ar fi ca parlamentarii să mai stea cu teancuri în genți. E mult prea multă risipă de hârtie, dar noi la comisia juridică suntem mai avansați, deja am început să reducem consumul de hârtie. Noi am fost cumva pionerii, am făcut episodul pilot, nu neapărat că am fost cobai. E mai mult verde acum! E și mai sănătos, și mai ușor, mai curat”, a declarat Ciucă, pentru gândul.

Concret, la Biroul Permanent, de exemplu, sunt, în medie, 20 de dosare, cu câte 70 de coli, iar după ce acest proces va intra în executare, va rămâne un singur dosar, pentru președinte.

„Facem reducere la consumabile pe unde se poate, la mapele de la Biroul Permanent, documente, rapoarte, toate vor fi luate de pe intranet pe laptopurile și calculatoarele pe care le avem deja și astfel pot fi studiate și în afara sălilor de ședință. Și așa facem economie nu doar la hârtie, ci și la toner că până acum se mai scăpa așa câte-un toner pe sub mână, cu hârtia era mai greu”, a precizat Nicolae Mircovici, contactat de gândul.

Cursuri de utilizare a calculatorului, în paralel

Varianta alternativă folosirii de hârtie este utilizarea de tablete și laptopuri. „Costuri zero” pe toate planurile, precizează Zgonea dinainte, tabletele fiind oferite de compania care se ocupă și de telefonia mobilă.

Problema este însă alta. După alegerile parlamentare din decembrie 2012, în Parlament nu doar că au intrat mai mulți senatori și deputați, ci sunt și unii care se descurcă mai greu cu tehnologia. „Nu cred că sunt probleme multe”, spune Bogdan Ciucă. „La noi la Comisie se descurcă toată lumea”, adaugă el.

Pe de altă parte, un alt secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, liberalul Cristian Buican, consideră că e necesară organizarea unor cursuri de utilizare a calculatorului, în paralel cu implementarea procesului de paperless.

„Este o idee foarte bună, nu știu cum o să funcționeze, dar o apreciez. Cred totuși că în paralel ar trebui să se facă și câteva cursuri pentru calculator, cu cineva care e deja angajat aici, care să îi învețe pe toți să le folosească. Sunt unii care nu prea se descurcă, dintre ăștia mai noi”, a spus Buican, contactat de gândul.

Senatul stă deoparte

Deși Parlamentul riscă să devină falimentar, pe fondul cheltuielilor foarte mari și a bugetului redus, în procesul de paperless va intra doar Camera Deputaților, nu și Senatul.

„La noi nu s-a discutat deloc despre așa ceva. Nu știu nimic despre asta”, a spus, în fugă, vicepreședintele Senatului, pesedistul Cristian Dumitrescu.

Asta nu înseamnă că bugetul Senatului arată foarte bine, deși consumă aproape un sfert față de Camera Deputaților.

În 2012, Senatul a folosit 5.200 de topuri de hârtie și 350 de tonere, plus alte consumabile, în total de peste 223.000 de lei (50.000 de euro), comparativ cu Camera Deputaților unde, în același an, pe aceleași produse, valoarea totală ajunge la aproximativ la 554.000 de lei (122.000 euro).

Per total, Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) au plătit, potrivit datelor obținute de gândul, 4,7 milioane de lei (peste 1 milion de euro), în 2012, pentru energia electrică, în timp ce pentru consumul de apă au achitat facturi în valoare de 1,15 milioane de lei (254.000 de euro). În total, facturile la apă, energie electrică și consumabilele au atins suma de 6,6 milioane de lei (aproape 1,5 de milioane de euro).

DĂ LIKE PAGINII GÂNDUL EXCLUSIV PENTRU JURNALISM DE CALITATE: REPORTAJE, ANCHETE, ANALIZE ȘI COMENTARII, NUMAI PE GÂNDUL EXCLUSIV