Pragul valoric în care statul poate încheia contracte fără licitație, ridicat substanțial din iulie

Pragul valoric în limita căruia instituțiile publice pot încheia contracte prin achiziție directă, fără licitație, a fost dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse și servicii și ridicat de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrări, plafoane valabile începând cu luna iulie acest an.

Majorarea substanțială a limitei valorice pentru achizițiile directe a fost pregătită atât de fostul Guvern Boc, cât și de actualul Executiv, dar decizia a fost de fiecare dată amânată, pe fondul criticilor publice.

De această dată, însă, ridicarea pragului a fost aprobată în Camera Deputaților, printr-un amendament introdus de reprezentanți ai grupurilor parlamentare PSD, PNL și minorităților naționale la o ordonanță aprobată de Guvern la sfârșitul anului trecut privind modificarea sistemului de achiziții publice, și a fost promulgată de președintele Traian Băsescu, urmând să fie aplicată începând cu luna iulie a acestui an.
La finele anului trecut, înainte de aprobarea acestei ordonanțe, Guvernul a anunțat oficial că ia în calcul majorarea pragului la achizițiile directe, de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar a renunțat pe fondul criticilor publice.

ȘTIINȚĂ Se confruntă lumea cu mai multe cutremure acum decât înainte?Al Jazeera explică cum și unde se produc cutremurele

00:52

MILITAR Rusia amână unul dintre cele mai mari festivaluri până în 2027 de teama unui atac ucrainean

23:48

Intenția Guvernului de a dubla pragul achizițiilor directe a fost anunțată de MEDIAFAX în iulie anul trecut și confirmată ulterior de către președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), Lucian Vlădescu, cu argumentul că majorarea pragului de achiziții directe va permite „flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, având în vedere și gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene”.

Exact același argument este folosit și de către deputații care au introdus acum în ordonanța Guvernului amendamentul prin care o autoritate contractantă va avea dreptul să achiziționeze direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției este de maximum 30.000 euro echivalent în lei (față de 15.000 euro în prezent) pentru fiecare achiziție de produse ori servicii și de maximum 100.000 euro (față de tot 15.000 euro în prezent) pentru fiecare achiziție de lucrări.

„Este necesară creșterea pragului pragului pentru achiziția directă de la echivalentul în lei a 15.000 euro, fără TVA, la echivalentul în lei a 30.000 euro pentru produse și servicii, respectiv a 100.000 euro pentru lucrări, fără TVA, pentru flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică și pentru creșterea gradului scăzut de absorbție a fondurilor europene”, este motivarea parlamentarilor, identică celei prezentate de Guvern la finele anului trecut.

Majorarea pragului de achiziții directe a fost pregătită și de fostul Guvern Boc, dar proiectul a fost abandonat după ce a devenit public și a generat critici din partea reprezentanților PSD, aflați atunci în opoziție.

În iunie 2010, MEDIAFAX a prezentat un proiect de ordonanță de urgență, însoțit de o notă de fundamentare care purta semnătura secretarului general al Guvernului, și care stabilea că pragul achizițiilor publice directe va fi majorat de la 15.000 euro la 50.000 euro pentru bunuri și servicii și de la 40.000 euro la 100.000 euro în cazul lucrărilor, iar limita maximă până la care pot fi atribuite contracte de lucrări prin procedura cererii de oferte va crește de peste șase ori, la 4,85 milioane euro.

Surse oficiale au declarat atunci că proiectul de ordonanță a fost trimis spre avizare la mai multe ministere.

La solicitarea MEDIAFAX, Secretariatul General al Guvernului a confirmat că a inițiat o ordonanță de urgență privind modificarea legislației achizițiilor publice, dar a susținut că își asumă doar majorarea pragului la achiziția prin cerere de ofertă, nu și pentru achiziția directă.

Conducerea PSD Cluj-Napoca a acuzat atunci PDL că pregătește „un tun cu banii publici”, întrucât Guvernul ia în calcul creșterea plafonului de atribuire a contractelor de lucrări publice pentru a-și plăti datoriile din campania electorală.

În final, proiectul nu a mai fost aprobat de Guvernul PDL.

Piața achizițiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituțiile și companiile sale, este cel mai mare cumpărător.

Analiștii consultați acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 și 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt „cu dedicație”.