Financial Times: Vânzările de petrol rusesc către Europa au scăzut la minimul ultimilor 10 ani

Vânzările de petrol rusesc către Europa au scăzut la minimul ultimilor 10 ani, pe fondul creșterii consumului intern din Rusia și politicii Moscovei de a favoriza exportul către China, situație care conduce la creșterea costurilor pentru rafinăriile europene, potrivit Financial Times.

Rusia va livra în luna iulie către Europa 2,1 milioane barili de petrol pe zi, potrivit orarelor de transport, cel mai redus nivel din ultimii 10 ani.

Astfel, petrolul rusesc a devenit mai scump în Europa decât cotația de referință Brent, deși este de calitate inferioară, potivit datelor Platts.

Exporturile de petrol rusesc către Asia au crescut puternic în ultimii trei ani, de la aproape zero la 500.000 de barili pe zi, după ce Rusia a încheiat acorduri la nivel înalt pentru aprovizionarea Chinei prin noua conductă care conectează Siberia de Est și coasta Oceanuui Pacific. În iunie, Rosneft a încheiat un acord pentru dublarea livrărilor de petrol către China, contract multianual evaluat la 270 miliarde de dolari.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Călin Georgescu ar fi „reprodus cuvinte ale lui Antonescu” în timpul unor manifestații din pandemie”

23:00

ACTUALITATE O nouă materie opțională în școlile din România: ”Ora cu și pentru animale”

22:50

„Din punctul de vedere al Rusiei, este de înțeles că redirecționează exporturile către Asia, unde cererea este în creștere. Însă strategia conduce la ofertă insuficientă în Europa, unde livrările din Marea Nordului sunt de asemenea în scădere”, potrivit unui consultant citat de Financial Times.

Totodată, companiile rusești preferă să exporte produse finite cu marjă de profit mai ridicată, precum motorina, în loc de petrol brut. Cantitatea de petrol procesată de rafinăriile din Rusia a crescut cu 25% din 2005, la peste 5 milioane barili pe zi.

Între timp, rafinăriile din Europa nu mai au acces la petrolul din Iran, pe fondul embargoului impus asupra Teheranului de SUA și țările aliate.

Rafinăriile din Europa de Est, precum cele deținute de Neste Oil (Finlanda), PKN Orlen (Polonia) și MOL (Ungaria), care primesc din Rusia o cantitate semnificativă din necesarul de petrol, ar putea fi cel mai afectate, potrivit analiștilor.