Antal: „Secuii care nu există” vor o Românie modernă prin demolarea unor ziduri și prejudecăți

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus, la Balvanyos, că secuii, care în opinia unora „nu există”, vor să trăiască într-o Românie modernă, care poate fi realizată dacă se demolează ziduri construite artificial și prejudecăți, adăugând că UDMR vrea regiuni mai mici și o descentralizare.

La dezbaterea pe tema regionalizării care are loc vineri la Balvanyos și la care participă vicepremierul Liviu Dragnea și autorități din Covasna, Harghita și Mureș, primarul Antal Arpad, lider al UDMR Sfântu Gheorghe, și-a exprimat convingerea că România poate fi modernizată doar „dacă se demolează niște ziduri construite artificial și niște prejudecăți care există”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Trebuie să avem încredere unul în celălalt. Suntem la Balvanyos, în județul Covasna, în Ținutul Secuiesc care nu există, între secui care nu există, care nu au existat, de exemplu, nici în 1918, când la Alba Iulia le-au promis că fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”, a spus primarul.

FLASH NEWSConservatorii și Reformiștii Europeni vin la București pentru a-l susține pe George Simion. Adam Bielan și Antonio Giordano, prezenți la Forum Europa

19:30

ULTIMA ORĂLuca Niculescu a demarat propria campanie de sprijin pentru Dacian Cioloș la șefia Francofoniei. Cu cine a discutat premierul României cu câteva zile înaintea votului decisiv

19:27

Antal a subliniat că secuii și maghiarii din România nu au emigrat aici dintr-o țară săracă cu speranța de a trăi mai bine, ci ei trăiesc în țara lor, România fiind și țara lor, iubesc acest pământ și vor să trăiască aici, într-o Românie modernă.

Primarul din Sfântu Gheorghe a mai spus că în 1968, când s-au format județele actuale, regimul comunist a încercat să desființeze județul „Trei Scaune” (vechea denumire a județului Covasna – n.r.) și nu a vrut să înființeze județul Covasna, însă nu a reușit pentru că atunci oamenii au ieșit în stradă.

Antal a mai subliniat că principul regionalizării este reducerea discrepanțelor dintre regiuni și județe, iar până acum acest lucru nu s-a întâmplat, ci s-a ajuns la o dezvoltare de tipul Americii Latine – câteva orașe mari s-au dezvoltat, iar restul nu.

Primarul a spus că cele opt regiuni de dezvoltare din România și-au dovedit ineficiența, iar în ultimii 15 ani s-au accentuat major discrepanțele dintre regiuni, dar și între județe din interiorul acestora, soluția UDMR pentru regionalizare fiind cunoscută: regiuni mai mici.

El a explicat că în viziunea UDMR trebuie parcurși câțiva pași, primul fiind o descentralizare reală, al doilea înființarea unor regiuni mai mici, iar al treilea, acordarea de atribuții administrative acestor regiuni.

„Nu putem vorbi de regionalizare fără descentralizare, iar cadru legislativ pentru descentralizare există de șapte ani, dar, din păcate, nu a existat voință politică de a se face descentralizare. (…) În final, vreau să vă atrag atenția că există sentințe judecătorești prin care s-au interzis steagurile județelor Covasna și Harghita, doar acestor județe, și eu cred că trebuie să reglementăm această problemă, pentru că noi niciodată nu am pus steagul secuiesc în locul steagului României, ci alături, și noi dorim să rămână așa și să mergem împreună”, a adăugat primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.

Vineri, la Băile Balvanyos, are loc o dezbatere publică privind procesul de regionalizare la care participă și vicepremierul Liviu Dragnea, alături de oficialități locale din județele Harghita, Covasna și Mureș.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, joi, la Sibiu, că, în condițiile în care nu există un proiect oficial care să spună „așa arată România regionalizată”, maghiarii nu au motive de protest, afirmând că se așteaptă ca vineri, la dezbaterea de la Băile Balvanyos, să aibă „o discuție așezată”.

„Aștept o discuție serioasă. O discuție așezată, o dezbatere serioasă. Aștept o discuție deschisă, transparentă. Mâine (vineri – n.r) mi-aș dori să avem o abordare poate puțin diferită de cele pe care le-am avut până acum, să discutăm în mod serios despre viitorul lor, de modul în care statul român îi poate ajuta pe ei să aibă acces la dezvoltare durabilă. Să discutăm de proiecte de dezvoltare durabilă, de interconexiune de infrastructură dintre zonele în care trăiesc și celelalte părți ale teritoriului. Asta mă aștept”, a declarat Liviu Dragnea.

El a adăugat: „Asta nu înseamnă că nu voi fi dispus să discutăm orice fel de subiect administrativ, politic”.

„Nu merg cu idei preconcepute”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă se așteaptă la proteste față de regionalizare, Dragnea a negat.

„Mi-e greu să cred că persoana mea fizică generează proteste. N-am pățit pănă acum, dar Doamne ferește. Altceva nu văd pentru ce să protesteze, pentru că nu am pus eu sau cineva din Guvern, oficial, un proiect: așa va arăta România regionalizată. Atunci pentru ce, Doamne iartă-mă, să protesteze? Eu aș prefera să câștigăm timp să comunicăm, să discutăm”, a spus Dragnea.

Săptămâna trecută, președintele PPMT, Toro T. Tibor, anunța că în 20 iulie vrea să organizeze proteste în peste o sută de localități din Transilvania față de proiectul de regionalizare și pentru obținerea autonomiei în zona locuită majoritar de maghiari.

Toro afirma că în planurile actuale de regionalizare nu figurează o soluție care să convină și comunității maghiare și „atenționa” Guvernul că „nu acceptă” soluții care nu sunt agreate și discutate în cadrul comunității maghiare, în special în zonele și regiunile din Transilvania unde maghiarii trăiesc într-un număr semnificativ.

„În mod concret, există două regiuni care, după părerea noastră, ar trebui să fie în primul rând regiuni administrativ-teritoriale de sine stătătoare și cu statut special. Una din aceste regiuni este, bineînțeles, Ținutul Secuiesc, a doua este zona de Vest a țării, numită de noi Partium, unde credem că ar fi corespunzător și benefic, pentru pacea interetnică și pentru normalizarea relațiilor româno-maghiare, să fie o regiune bilingvă cu statut special”, preciza Toro T. Tibor.