Harghita: Patru sute de drapele românești, împărțite credincioșilor la hramul Mănăstirii „Sf. Ilie”

Patru sute de drapele românești au fost împărțite, sâmbătă, de arhiepiscopul ortodox al Covasnei și Harghitei, IPS Ioan Selejan, credincioșilor care au participat la hramul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie” din Toplița, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Aproximativ 2.000 de credincioși ortodocși de pe valea Mureșului Superior, din Moldova și Bucovina au asistat, sâmbătă, la slujba de hram de la Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” din Toplița, județul Harghita, ctitorie a primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, dr. Elie Miron Cristea.

Mulți dintre credincioșii originari din alte județe, din Bistrița, Sibiu și chiar de la București au venit încă de vineri seară și au înnoptat pe pături, sub cerul liber, ascultând slujbele care au durat până dimineața la ora 4.00, iar sâmbătă au participat la Liturghia oficiată în curtea mănăstirii de Arhiepiscopul Ioan al Harghitei și Covasnei.

NEWS ALERT Doi români, condamnați la 17 ani de închisoare în Marea Britanie: drogau și jefuiau bărbați atrași prin anunțuri matrimoniale. Două victime au murit

08:09

UTILE Stațiunea „secretă” de pe litoralul românesc cu cea mai frumoasă apă. Turiștii o compară cu Grecia

07:58

La finalul slujbei, IPS Ioan a sfințit cu agheasmă 400 de drapele tricolore românești, cusute de măicuțele din Miercurea Ciuc, pe care le-a împărțit credincioșilor, în timp ce se intona imnul țării.

„Am început, la hramurile mănăstirilor noastre, să le împart credincioșilor icoana României, pentru că drapelul acesta tricolor este icoana României”, a spus arhiepiscopul Covasnei și Harghitei.

El a cerut „îngăduința” credincioșilor să dea, la rândul său, o „interpretare” stindardului național.

„Îngăduiți-mi să dau și eu o interpretare din inima și cugetul meu tricolorului românesc. Albastrul – am zis eu că reprezintă însetatul de libertate, Ardealul, culoarea albastră este simbolul libertății. Nicio provincie românească nu a tânjit atât după libertate cât au tânjit românii din Transilvania. Galbenul ar reprezenta mănoasele lanuri de grâu din Țara Românească, din Bărăgan. Dacă ați trece acum pe acolo, ați vedea că acea parte a țării este acum galbenă, cu bob de grâu din care mamele noastre frământă pâine și o prescură pentru Sfânta Liturghie, este provincia pâinii noastre românești și a prescurii. Roșul am zis că ar fi Moldova, că nici într-o provincie românească nu s-a vărsat mai mult sânge pentru glie și pentru credința în Dumnezeu. Acolo au murit mii de oșteni ai lui Ștefan cel Mare, la Podul Înalt, la Războieni, dar tot acolo, în părțile Moldovei, au murit atâția bărbați pentru reîntregirea neamului: la Oituz, Mărășești și Mărăști. Dacă treceți munții, veți vedea că pământul este fraged și încă se simte în el sângele ostașilor români căzuți pentru glie, neam și credința în Sfânta Treime”, a spus IPS Ioan.

La slujba de hram de la Mănăstirea „Sfântul Pooroc Ilie” din Toplița a participat și Valer Dorneanu, judecător la Curtea Constituțională, care este originar din comuna harghiteană Corbu.

„Mănăstirea «Sf. Prooroc Ilie» din Toplița a fost dintotdeauna și a rămas o vatră puternică de istorie, spirituaitate și credință străbună pentru toți românii din zona aceasta grografică. Hramul este o mare sărbătoare pentru noi, românii, care ne-am adunat, ca în fiecare an, în număr atât de mare aici”, a spus Ilie Șandru, publicist și președinte al unor asociații românești din zona de nord a județului Harghita.

Mănăstirea de la Toplița este ctitoria primului Patriarh al României, dr. Elie Miron Cristea, și a fost ridicată împrejurul casei părintești a înaltului prelat.

Muzeul mănăstirii adăpostește o expoziție permanentă, ce cuprinde un important fond de icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea și o valoroasă colecție de icoane pe sticlă, cărți religioase ortodoxe și obiecte liturgice.