Topirea gheții Oceanului Arctic va cauza costuri la nivel global de cel puțin 60.000 miliarde dolari

Topirea rapidă a gheții din Oceanul Arctic este „o bombă cu ceas economică”, ale cărei costuri la nivel global se vor ridica la cel puțin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbărilor climatice, afirmă cercetători de la universitățile Cambridge și Erasmus din Rotterdam.

Reducerea suprafeței calotei polare arctice la un nivel minim record a fost văzută într-o oarecare măsură ca benefică din punct de vedere economic, întrucât deschide mai multe căi pentru traficul naval și oportunități de explotare de resurse într-o regiune care ar putea conține 30% din rezervele încă nedescoperite de gaze naturale ale lumii și 13% din cele de petrol, scrie Financial Times.

Totuși, rolul cheie al regiunii arctice în reglarea oceanelor și climei înseamnă că topirea ghețurilor va cauza schimbări climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundații și vor distruge infrastructură, afirmă cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, din Olanda.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Schimbările climatice vor cauza costuri care probabil vor depăși beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.

„Oamenii calculează beneficiile în miliarde de dolari, iar noi discutăm de posibile costuri, distrugeri și alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari”, a spus el.

Ritmul de creștere a temperaturilor în regiunea arctică este de mulți ani de cel puțin două ori mai rapid față de restul planetei. În vara anului trecut, gheața arctică din timpul verii acoperea cea mai redusă suprafață de la începerea observațiilor prin satelit, în 1979.

Potrivit calculelor cercetătorilor europeni, țările în curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari , întrucât au o capacitate mai redusă de a face față unor dezastre precum inundații, secete sau furtuni.