Colegiul Psihologilor: Românii cu probleme psihologice apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni

Tot mai mulți români au probleme psihologice, dar apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni, pentru rezolvarea lor, în lipsa unui program național de asistență psihologică, potrivit unui studiu prezentat joi de Colegiul Psihologilor din România (CPR).

Pornind de la datele obținute în ultimii ani și având în vedere un studiu realizat între 19 iunie și 1 iulie la solicitarea CPR, rezultă că 68,8 la sută dintre români nu au fost niciodată la psiholog.

Cu toate acestea, România este una dintre țările care înregistrează valori ridicate ale ratei șomajului, infracționalității, consumului de droguri, precum și un număr mare de accidente rutiere, divorțuri și bolnavi cronici, ca efecte directe ale crizei economice și sociale, potrivit studiului prezent de președintele CPR, Mihai Aniței.

EXCLUSIV Dosarul ”Bunicuța ucraineană”. Dificultățile de infiltrare a ofițerilor în grupul care „livra” cetățenie română pe bani. Un „spion” MAI a fost retras

06:30

EXCLUSIV Cel mai căutat escroc din Iași a dat o țeapă „în lipsă” statului român. Motivul pentru care mașinile care i-au fost confiscate nu pot fi valorificate

06:00

Cercetarea a mai relevat că românii au probleme psihologice înregistrate de diferite instituții publice, însă apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni și la alte soluții neadecvate pentru problemele de ordin psihologic, situație favorizată în primul rând de lipsa decontării directe a serviciilor psihologice și de lipsa unui program național de asistență psihologică.

Potrivit datelor obținute, 79,6 la sută dintre români consideră incorect ca policlinicile medicale să furnizeze servicii psihologice.

Președintele CPR a mai arătat că în România anului 2013 nu există programe de asistență psihologică pentru categorii de persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic care să beneficieze de decontare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Aici ar trebui să se încadreze consilierea psihologică pentru sarcină și naștere, copii și familie, copiii autiști și familiile lor, persoane cu handicap, cadre didactice, persoanele cu adicții, învinuiți și inculpați pe perioada urmării penale și a judecății, bolnavi aflați în faza terminală, șomeri, minori aflați în situația de risc de abandon școlar, copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, precum și în cazul unui divorț sau al unui accident rutier, atât pentru victime, cât și pentru autori.

În același timp, numărul psihologilor angajați în sistemul de sănătate este insuficient în raport cu numărul pacienților, a mai spus Aniței.

Președintele CRP a mai semnalat că autoritățile statului tolerează practica ilegală a actului psihologic prin acceptarea avizelor și rapoartelor psihologice emise de furnizori neautorizați. „În aceste condiții, cabinetele psihologice sunt sufocate de practica ilegală existentă în piață, iar beneficiarilor le sunt încălcate grav drepturile de consumatori ai serviciilor psihologice”, a adăugat Aniței.

Astfel, CPR solicită autorităților să adopte și să faciliteze, după caz, în regim de urgență, următoarele măsuri: decontarea directă a serviciilor psihologice necesare populației României, sprijinirea și implementarea măsurilor de evidență și securizare a avizelor și rapoartelor psihologice și adoptarea Programului național de asistență psihologică.

În acest context, Colegiul Psihologilor din România va elabora în următoarea perioadă un proiect privind Programul național de asistență psihologică a populației României, pe care îl va înainta Guvernului.

De asemenea, CPR va elabora un sistem de evidență și securizare a documentelor psihologilor cu drept de liberă practică și un ghid de bune practici pentru fiecare examinare psihologică, normând în acest mod activitatea profesională și stabilind o metodologie comună de lucru, a mai spus Aniței.

Studiul solicitat de CPR a fost realizat în perioada 19 iunie – 1 iulie 2013 de AB Research Group România, la nivel național, pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, care s-au exprimat cu privire la situația serviciilor psihologice în România. Marja de eroare statistică este de +/-3 la sută.