Parchetul instanței supreme a preluat dosarul torționarului Alexandru Vișinescu

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat, vineri, de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu.

„În temeiul dispozițiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, s-a dispus, azi, 09.08.2013, preluarea cauzei privind pe Vișinescu Alexandru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public.

Parchetul instanței supreme a precizat că dosarul a fost preluat având în vedere complexitatea cauzei și volumul mare de activități procesuale și procedurale ce urmează a fi efectuate în vederea soluționării cu celeritate a acesteia.

SPORT Ea e ”femeia perfectă”, în viziunea lui Ion Țiriac. Ce promisiune i-a făcut miliardarul român

11:41

ACTUALITATE Gigi Nețoiu: „Bucureștenii trebuie să ceară dreptate pe banii lor”

11:30

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a solicitat, joi, Parchetului Tribunalului București dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împotriva lui Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 – 1963, pentru a analiza oportunitatea preluării în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică.

Solicitarea a fost formulată după ce, miercuri, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului Tribunalului București.

IICCMER a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav.

„IICCMER a solicitat parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, pentru omor deosebit de grav – pentru că a comis acte de barbarie, pentru că nu poate fugi de responsabilitate și pentru că una dintre obligațile fundamentale ale unui stat european democratic este de a-și ocroti cetățenii sub autoritatea legii”, a declarat atunci președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

Muraru a explicat că faptele săvîrșite de Vișinescu sunt de o gravitate deosebită.

„Practic, toți deținuții politici închiși în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat au fost torturați fizic și psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului. Toate dovezile noastre, fie că este vorba despre mărturiile foștilor deținuți politici, de amănuntele oferite de către foștii subalterni sau de documentele din arhive, arată că Alexandru Vișinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său”, a mai spus președintele executiv al IICCMER.

Astfel, în urma investigațiilor desfășurate în ultimele luni de către reprezentanții institutului, au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care lt. col. (r.) Alexandru Vișinescu (88 de ani, în prezent) a îndeplinit funcția de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv 1956-1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur.

„Regimul de detenție poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la condițiile inumane de detenție, care au dus în final la decesul unor deținuți politici aflați în executarea pedepselor privative de libertate în această închisoare”, a precizat președintele IICCMER, care a explicat că, simultan cu denunțul penal, institutul a transmis Parchetului probele referitoare la activitatea lui Vișinescu, care constau în câteva sute de documente de arhivă și mărturii.

Potrivit președintelui excutiv al IICCMER, regimul de exterminare pus în aplicare de lt. col. (r.) Vișinescu este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor și a îngrijirilor medicale, pedepsele aplicate pentru abateri de la regulament și, nu în ultimul rând, prin decesele survenite.

„Condițiile de viață din penitenciarul Râmnicu Sărat au creat premisele apariției unor afecțiuni deosebit de grave, rezultate în câteva cazuri cu decesul deținuților, probând natura abuzivă și tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. Alexandru Vișinescu. Aspectul de ferocitate reiese din relatările supraviețuitorilor despre regimul de teroare condus de Vișinescu. Cele descrise în legătură cu izolarea completă a deținuților, precum și în legătură cu bătăile pe care le primeau deținuții în mod frecvent și fără un motiv anume, subliniază încă o dată cruzimea cu care deținuții politici erau torturați fizic și psihic”, a mai arătat Andrei Muraru, precizând că regimul impus nu oferea sub nicio formă condițiile minime de supraviețuire pe termen lung, aducând astfel gravă atingere dreptului la viață ca drept fundamental al omului.

În calitate de comandant de penitenciar, potrivit Regulamentului de funcționare a Direcției Generale a Penitenciarelor (DGP), Alexandru Vișinescu era direct responsabil de „viața deținuților”, iar ansamblul condițiilor de detenție era organizat „sau cel puțin tolerat” de către acesta, Vișinescu fiind singura persoană în măsură să ia decizii în ceea ce privește condițiile de detenție, a arătat IICCMER.

Reprezentanții institutului au mai arătat că, între anii 1956 și 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat (Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu), cauzate de: colaps cardio-vascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil – așa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.

De asemenea, IICCMER a depus la Parchet plângerile deținuților legate de tratamentele primite, așa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plângeri pentru care au primit zile de izolare), ca mărturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.

Înainte de a fi numit în funcția de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a deținut poziții în sistemul penitenciar, activând în unitățile Mislea și Jilava, la începutul anilor ’50.

Vișinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităților de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcția de inspector în cadrul aparatului central al Direcției Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 și 1976, a deținut funcții de conducere în cadrul închisorilor Ploiești și Ilfov și a predat la școala de subofițeri de penitenciare.

Potrivit cadrului legal de funcționare, institutul este abilitat să efectueze investigații științifice cu privire la crimele, abuzurile și încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist și să sesizeze organele în drept.

Potrivit IICCMER, Alexandru Vișinescu este primul dintr-o listă cu 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcții în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc în România.

Proiectul prin care sunt deconspirate faptele acestora este realizat de IICCMER în parteneriat cu Gândul.

Președintele executiv al IICCMER a precizat că în perioada următoare va fi prezentat cel de-al doilea caz investigat, respectiv cel al unei persoane care ar fi vinovată de moartea a peste 40 de deținuți, în cîteva luni, alți 40 de supraviețuitori fiind identificați.

Catalina Cocolos, [email protected]