Câte persoane muncesc în România. În ce domenii sunt cele mai mari salarii

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost, anul trecut, de 2.675 lei pe salariat, în creștere cu 4,1% față de anul precedent, iar la 31 decembrie efectivul salariaților era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 angajați, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS).

„Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activități economice, valori pozitive înregistrându-se în activitățile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (de 2,0 ori), informații și comunicații (+92,8%), activități profesionale, științifice și tehnice (+45,3%), administrație publică (+13,1%), transport și depozitare (+8,0%). În celelalte activități costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe țară, cel mai scăzut fiind în hoteluri și restaurante (-45,1%)”, arată INS, într-un comunicat.

Statistica a publicat și date privind câștigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câștigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.

SOCIAL Solstițiul de iarnă 2025. Când va fi cea mai lungă noapte din acest an

20:36

SPORT Zeljko Kopic știe cine ar putea fi periculos în derby-ul FCSB – Dinamo. „Nu e un secret”

20:27

Cele mai mari câștiguri s-au realizat în intermedieri financiare și asigurări (de 2,4 ori peste media națională), informații și comunicații (+98,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+92,7%), industria extractivă (+84,9%), activități profesionale, științifice și tehnice (+47%), administrație publică (+39,5%), transport și depozitare (+7,8%).

La polul opus, câștigurile medii nete aflate la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în hoteluri și restaurante (-43,6%), alte activități de servicii (-38,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-31,7%), agricultură, silvicultură și pescuit (-27,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (-23,8%), construcții (-20,8%), tranzacții imobiliare (-17,2%), comerț (-13,4%), sănătate și asistență socială (-12,7%).

Femeile au câștigat în medie cu 215 lei mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial net lunar de 1.424 lei, față de 1.581 lei în cazul bărbaților.
Bărbaților le revin câștiguri superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu-se în intermedieri financiare și asigurări (31,5%), alte activități de servicii (30%) și industria prelucrătoare (28,2%).
Pe județe, câștigul salarial în 2012 s-a situat sub media pe economie în 35 dintre județe. Cel mai scăzut nivel (1.072 lei) s-a înregistrat în Harghita, cu 28,9% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în București (2.213 lei), cu 46,8% peste media pe economie.

Numărul mediu al salariaților a fost anul trecut de 4,442 milioane persoane, în creștere față de anul precedent cu 94.200 persoane.
Bărbații predomină în rândul salariaților (2,364 milioane persoane, respectiv 53,2% din totalul numărului mediu de salariați. Față de anul anterior, numărul mediu al bărbaților salariați a crescut cu 64.400 persoane, iar numărul femeilor salariate a urcat cu 29.800 persoane.

Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 60,5% în anul 2012. În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 37,2% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,3%.
Activitățile din construcții și industria extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 86,7%, respectiv 83,8% din totalul salariaților. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de „feminizare” al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (79,5% din numărul total al salariaților din ramură), învățământ (69,1%), intermedieri financiare și asigurări (68,5%), hoteluri și restaurante (60,9%).

La sfârșitul anului trecut, efectivul salariaților era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 persoane față de decembrie 2011.

„În profil regional efectivul salariaților a înregistrat creșteri în toate regiunile față de sfârșitul anului 2011, regiunea Centru având cea mai mare creștere (+20,9 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, în regiunea București-Ilfov se concentrează cea mai mare parte din efectivul salariaților din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activitățile sectorului primar depășesc sau sunt egale cu ponderea medie pe țară (2,2% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (3,9%), Sud-Est (3,2%), Nord-Est (3,0%), Vest (2,8%) și Sud-Vest Oltenia și Centru (2,2%)”, precizează INS.

Regiunile care concentrează o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei și construcțiilor sunt Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est (45,2%, 43,4%, 41,2%, 40,6%, 39,1%, 36,6%, față de 36,5% media pe țară).
Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăsește în regiunea București-Ilfov (60,6% față de 41,1% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (27,5% față de 20,2% media pe țară).

La sfârșitul anului 2012, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (72,7%) și a înregistrat o creștere cu 4% comparativ cu anul precedent.
Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 77,2% din efectivul total de salariați, în creștere cu 3,7% față de anul precedent.

Totodată, INS a anunțat vineri că sumele cheltuite de România, anul trecut, pentru aplicarea intervențiilor publice prevăzute prin politicile privind piața muncii au reprezentat 0,29% din PIB , în scădere cu 0,07 puncte procentuale față de anul precedent. Intervențiile publice au fost direcționate către șomeri și către alte persoane dezavantajate pe piața muncii.
Cheltuielile implicate de suporturile financiare (măsurile pasive) au deținut cea mai mare pondere (57,3%) din totalul cheltuielilor cu politicile privind piața muncii.

Sprijinul acordat șomerilor a îmbrăcat, în principal, forma indemnizației de șomaj, care a deținut o pondere de 91,7% în totalul cheltuielilor cu suporturile financiare și a reprezentat mai mult de jumătate (52,5%) din totalul cheltuielilor cu politicile pe piața muncii.
Persoanele vulnerabile pe piața muncii au fost sprijinite să se reintegreze prin măsuri active care au totalizat mai mult de o zecime (11,9%) din totalul cheltuielilor cu intervențiile publice pe piața muncii.