Ponta, întrebat dacă Guvernul adoptă act pentru arborarea steagului secuiesc. Răspunsul premierului

Premierul Victor Ponta a fost întrebat, sâmbătă, la Botoșani, dacă Guvernul va adopta un act normativ care să reglementeze arborarea drapelului secuiesc pe instituții, el răspunzând: „Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei”.

Întrebat dacă Guvernul va emite un act normativ care să permită arborarea steagului secuiesc pe instituțiile publice, așa cum a susținut consilierul său Gyorgy Frunda, Ponta a răspuns: „Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei”.

Consilierul personal al premierului Victor Ponta, Gyorgy Frunda, a declarat, vineri seară, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că problema arborării steagurilor comunităților locale pe instituții trebuie reglementată printr-un act normativ, el amintind că și premierul Victor Ponta a spus, în plenul APCE, că Guvernul României va adopta un act normativ care să reglementeze modalitățile de folosire a însemnelor locale pe clădiri publice de interes local și pe clădiri proprietate privată.

Noi arestări în Marea Britanie în legătură cu atentatul terorist de la baza aeriană RAF Fairford. O a șaptea persoană a fost reținută

18:12

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe miercuri, 7 octombrie, de la ora 19.00, live pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Dan Dungaciu

18:09

„Legislația românească actuală nu interzice folosirea însemnelor, steagurilor comunităților locale și, de altfel, au existat și hotărâri judecătorești. A spus-o și premierul Ponta, au spus-o și alți miniștri, că arborarea pe clădiri publice de interes local sau pe clădiri proprietate privată a steagului secuiesc este admisă potrivit legialției românești. Nu există nicio interdicție”, a susținut Frunda.

El a subliniat că, „în același timp, pentru a evita interpretări juridice diferite, e nevoie de o reglementare legislativă unitară”.

„Și, într-adevăr, premierul Ponta, cu ocazia intervenției domniei sale în APCE, a spus că Guvernul României va adopta un act normativ care să reglementeze modalitățile de folosire a însemnelor locale pe clădiri publice de interes local și pe clădiri proprietate privată. Nu era vorba de clădiri publice de interes național sau de alte asemenea întreprinderi”, a adăugat consilierul premierului.

Întrebat dacă această reglementare va impune ca odată cu arborarea drapelului de interes local să fie arborat și drapelul național, Frunda a răspuns: „Da, pe clădiri publice locale. Deci, pe clădiri publice, există reglementare care impune folosirea însemnelor naționale. Deci, dacă mergeți în secuime sau în sate în care toată populația este de etnie maghiară, pe primărie veți găsi steagul românesc. Acest lucru este și acuma. Pe lângă acestea, se arborează și steagul secuiesc în unele localități. Arborarea steagului secuiesc de către primării, de către consiliului județean a fost atacată de prefectul județului Covasna. După părerea mea, nelegal a fost acest atac. Hotărârile judecătorești, din câte știu eu, sunt contradictorii – unele au dat dreptate prefecturilor, altele au dat dreptate primăriilor”.

Gyorgy Frunda a susținut că problema steagurilor trebuie rezolvată.

În 24 aprilie, premierul Victor Ponta a asigurat APCE că reorganizarea României va fi decisă prin consultare cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu UDMR, și a anunțat că dorește o legislație care să permită instituțiilor locale să adopte însemne proprii atât timp cât aceste simboluri nu încalcă standarde UE.

Aflat atunci în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), șeful Guvernului a răspuns și întrebărilor legate de reorganizarea României și problema minorităților naționale, asigurând că autoritățile de la București nu vor încălca drepturile grupurilor minoritare prin soluțiile care vor fi găsite.

În cazul regiunilor de dezvoltare care urmează să fie constituite, premierul a asigurat că decizia finală va fi luată în urma consultărilor cu toate partidele aflate în Parlament, inclusiv cu UDMR.

„Nu sunt sigur dacă rezultatul final va fi de 8 (regiuni de dezvoltare-n.r.), pot fi 10, 12 sau 16, dar pot să asigur că vom lua o decizie doar prin consultarea tuturor partidelor din Parlament, unde și comunitatea maghiară este reprezentată, și că nu va fi o decizie împotriva drepturilor vreunei comunități minoritare, ci bazată doar pe criterii economice și sociale”, a spus Ponta.

El a asigurat că granița actuală a județelor nu va fi modificată și a explicat că necesitatea înființării unor noi regiuni este legată de o mai bună absorbție a fondurilor UE.

În privința însemnelor grupurilor minoritare, premierul a arătat că își propune ca în acest domeniu să existe norme legale clare, în baza cărora instituțiile administrației centrale să arboreze însemnele naționale și ale Uniunii Europene, iar instituțiile locale să aibă dreptul de a adopta propriile simboluri, atât timp cât acestea nu încalcă standardele UE.

„Sunt gata să inițiez dialogul cu toate partidele și reprezentanții societății civile pentru a avea o legislație foarte clară”, a afirmat Ponta, adăugând că dialogul este soluția de rezolvare, nu extremismul.

La începutul acestui an, politicieni din România și Ungaria au fost implicați într-o dispută publică legată de arborarea steagului secuiesc pe instituții din județe ale României.