Sânge artificial creat de cercetători clujeni, testat pe șoareci cu rezultate încurajatoare

O rețetă de sânge artificial, care conține o proteină din viermi marini și care s-ar dovedi util în cazul unor intervenții chirurgicale sau al unor accidente, a fost creată de o echipă de cercetători clujeni, testele preliminare pe șoareci având rezultate încurajatoare.

O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, face, de șase ani, cercetări de laborator pentru a produce sânge artificial, util în cazul unor intervenții chirurgicale în care se pierde mult sânge sau în cazul accidentelor.

Silaghi-Dumitrescu a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că specialiștii clujeni au reușit să creeze o rețetă de sânge artificial – care nu are culoarea roșie, ci poate deveni chiar incolor -, iar testele preliminare pe șoareci au rezultate încurajatoare.

FLASH NEWS Adoptat de Senat. Tinerii sub 21 de ani nu mai pot intra la jocuri de noroc. Ce alte prevederi se schimbă în legea „păcănelelor”

19:33

CONTROVERSĂ Victor Ponta: „Bătălia a început. Între cei care țin cu România și pun România pe primul loc și „cozile de topor” care au ordin să ne țină captivi în „triunghi”. Cât va rezista președintele?”

19:26

Soluția conține apă, săruri și o proteină – hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecție față de agenții de stres.

„Din 2007 lucrăm la aceste experimente și avem și o finanțare specială din partea Ministerului Educației și Cercetării. Ideea este un deziderat la care s-au gândit mulți în lume, sângele artificial, care trebuie să aibă o caracteristică pe care o consider importantă, și anume rezistența la stres. Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numește hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Noi credem că acesta este secretul succesului și motivul pentru care toți cei care au încercat să producă sânge artificial au eșuat în testele clinice din cauza reacțiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres, efort fizic”, a detaliat cercetătorul clujean.

Potrivit acestuia, la testele de laborator rețetele se dovedesc rezistente la factorii de stres mecanic și chimic, iar în testele preliminare pe animale par să nu dezvolte toxicitatea care apare în alte produse.

„Rezultatele preliminare pe șoareci sunt încurajatoare. Șoarecii tratați cu sângele artificial «Made in Cluj» au rămas indiferenți, și asta e tot ce ne dorim, nu dorim să fie mai bine ca înainte, ci, pur și simplu, să nu prezinte semne de inflamație, de boală. Scopul final este să nu existe reacții de respingere a sângelui artificial de către organismul uman, care există acum la anumite produse”, a explicat Radu Silaghi-Dumitrescu.

Potrivit acestuia, după finalizarea testelor pe animale, când specialiștii vor fi convinși sută la sută că nu există nicio dovadă de toxicitate, se va putea încerca testarea pe oameni.

„Eu aștept ca testele pe animale să poată să dea rezultate concludente într-un an sau doi, dincolo de asta deja nu mai ține de cercetare, ci de autorizații. Testele pe oameni sunt un subiect foarte delicat, trebuie niște autorizații foarte serioase și reprezintă un risc enorm”, a menționat el.

Radu Silaghi-Dumitrescu s-a concentrat pe extragerea hemeritrinei din viermii marini după ce a auzit de această proteină în perioada de patru ani cât a lucrat în laboratoare din SUA.

„Hemeritrina este unică, se mai găsește în câteva bacterii, dar în rest în foarte puține organisme. Când mă gândeam foarte serios la cercetarea substitutelor de sânge, mi s-a părut o idee interesantă, știind despre acea proteină că refuză să reacționeze cu agenții de stres căreia hemoglobina îi cade pradă în termeni de milisecunde”, a explicat cercetătorul, care a discutat cu un profesor din SUA, expert în proteina menționată, iar acesta a fost de acord cu cercetările sale.

Sângele artificial are aplicații în chirurgie, pentru că în timpul operațiilor se pierde foarte mult sânge, dar și în cazul unor accidente, când este nevoie de o cantitate mare de sânge pentru un timp scurt.

„Ceea ce propunem noi nu este un înlocuitor permanent al sângelui, ci ceva care, pentru o zi, pentru câteva ore, poate să permită organismului să funcționeze până când își regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcții. Încercăm să facem aici ceva ce doar transportă oxigenul și permite inimii să pompeze mai departe sânge. Ideea este de a face sânge artificial instant, sub formă de praf, fără să îl depozitezi în frigider, unde stă o lună, după care expiră, se degradează parțial. Avem nevoie de un praf care poate fi lăsat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat. Poți să îl pui în raniță, dacă ești soldat în Afganistan și îl ai la tine și, în caz de nevoie, adaugi apă și ai sângele pregătit”, a explicat cercetătorul.

Cercetările privind sângele artificial au loc în laboratoarele Facultății de Chimie a UBB, unde specialiștii pot obține aproape orice doresc din punctul de vedere al reacțiilor chimice.

Silaghi-Dumitrescu a adăugat însă că marea provocare a acestor cercetări este faptul că încearcă să facă ceva ce nu s-a făcut deloc în România, o alta fiind lipsa de predictibilitate privind fondurile.

După finalizarea cercetărilor pe animale, studiile echipei lui Radu Silaghi-Dumitrescu vor fi publicate în reviste de specialitate, iar, ulterior, acestea vor fi brevetate.

Radu Silaghi-Dumitrescu are 39 de ani, a absolvit cursurile Facultății de Chimie a UBB din Cluj-Napoca și are două doctorate, unul în chimie anorganică, obținut în 2005 la UBB, al cărui conducător a fost președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, iar celălalt în chimie bio-anorganică, obținut în 2004 la Universitatea Georgia din SUA. El a lucrat timp de doi ani în Marea Britanie într-un colectiv integrat într-o rețea europeană numită „Euro Blood Substitutes”. Din 2011 este conferențiar la Facultatea de Chimie a UBB și are peste o sută de articole publicate în reviste de specialitate.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)