Postul Crăciunului începe vineri și durează 40 de zile, cu multe dezlegări la pește, ulei și vin

Postul Crăciunului începe vineri și durează 40 de zile, printre care sunt multe cu dezlegare la pește, ulei și vin, până în Ajunul Crăciunului, când se ține post negru până în jurul orei 15.00 și este așteptat preotul să aducă vestea Nașterii Mântuitorului.

Anul acesta lăsatul de sec se face joi seară. Postul Crăciunului ține de vineri, 15 noiembrie, și se încheie marți, 24 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru. Dezlegarea la alimentele de dulce se face după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

„Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel și al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne amintește de steaua ce a vestit magilor Nașterea Mântuitorului. Această ajunare amintește, de asemenea, de postul ținut odinioară de catehumeni care, în seara acestei zile, primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire la liturghia săvârșită atunci în acest scop”, a explicat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

EXCLUSIV Peste 1.000 de polițiști care au dorit să ajungă șefi au picat la examen. Cei mai mulți nu au luat nota minimă

05:00

CONTROVERSĂ Fiul lui Soros, mesaj după ce Orban a pierdut alegerile în Ungaria: „Poporul și-a luat țara înapoi”

01:08

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezi de piatră.

La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții, unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abținere de la lucrurile rele care îndepărtează de Dumnezeu și de oameni. Din punctul de vedere al alimentației, Postul Crăciunului este mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la pește, ulei și vin. Se dă dezlegare la pește și preparate din pește, precum și la vin și untdelemn în toate zilele de sâmbătă și duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie – 16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creștin ortodox fie prin mențiunea dezlegare la pește, fie prin simbolul unui pește.

Conform Calendarului creștin ortodox pe anul 2013, zilele din Postul Crăciunului cu dezlegare la pește sunt: 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului; 23, 24 și 25 noiembrie, în această din urmă zi fiind sărbătoriți Sfânta Mare Muceniță Ecaterina și Sfântul Mare Mucenic Mercurie; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României; 1 decembrie; 3 decembrie – ziua Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani; 5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit; 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae; 7 decembrie; 8 decembrie; 12 decembrie, când este sărbătorit Sfântul Ierarh Spiridon; 14 și 15 decembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri și vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marți și joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbătă și duminică se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marți sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la pește, iar miercuri și vineri, la vin și untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioșii îl așteaptă pe preot ca să le aducă vestea Nașterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.