Bihorul lui Ilie Bolojan, umplut de cratere ca după bombardamente. „Raiul iazurilor piscicole” a devenit „raiul balastierelor”

Județul Bihor este umplut de balastiere care, sub pretextul amenajării unor iazuri piscicole, lasă în urmă cratere ca după bombardamente și un peisaj apocaliptic. Lider regional cu 161 de iazuri autorizate în ultimul deceniu, județul a devenit un adevărat rai al excavatoarelor care răscolesc pământurile după nisip și pietriș, adesea depășind limitele aprobate în acte. Deși Garda de Mediu a dat amenzi grele, problema nu s-a rezolvat, scrie presa locală. 

Bihorul, lider regional la iazuri piscicole

• Pe hârtie, județul Bihor este plin de iazuri piscicole. Începând din anul 2015, au fost autorizate 16 de astfel de amenajări, mult peste numărul din județele vecine.

FLASH NEWS Traian Băsescu a ajuns la vorbele lui Călin Georgescu și propune soluția de ieșire din criză cu care a venit fostul candidat la prezidențiale acum 5 luni

13:59

MEDIA O nouă televiziune se lansează în România. A primit astăzi licența de la CNA. Ce profil va avea și cine o deține

13:59

 Loading ...

• În zona adiacentă Crișului Repede, la limita comunelor Ineu, Săcădat sau Țețchea, bogate în agregate minerale, mai multe firme excavează terenul scoțând nisip și pietriș, teoretic pentru a face lacuri de pescuit. Comisarii de Mediu urmăresc șantierele din drone, pentru a afla dacă acestea respectă limitele fixate prin autorizații legale.
• Garda de Mediu a împărțit amenzi de peste 100.000 de euro și a făcut sesizări penale.
• Abandonarea șantierelor vine cu costuri mari pentru comunitățile locale.
• Feniomenul balastierelor ilegale a fost sesizat și în Parlament, Senatul adoptând recent un proiect legislativ care pune stop acestora. 

Multe amenajări rămân neterminate

În numeroase cazuri, relatează publicația Bihoreanul, proiectele de iazuri sunt folosite pentru exploatarea nisipului și pietrișului. Materialele sunt valorificate apoi în construcții, iar amenajările promise rămân neterminate. În urma excavărilor de proporții, terenurile ajung să fie brăzdate de gropi uriașe. Deși unele sunt umplute natural cu apă, rămân fără amenajările prevăzute în proiecte.

Așa arată exploatările de pietriș și nisip din Ineu (foto sus) și Țețchea (foto jos): pentru că excavațiile au coborât sub pânza freatică, apa a umplut gropile, iar în urma excavațiilor au rămas niște băltoace. Nici vorbă de iazurile piscicole promise. Foto: Bihoreanul.ro

Fenomenul alarmant a intrat recent și în vizorul Gărzii de Mediu Bihor. Într-o singură săptămână, comisarii au verificat 16 exploatări. Au constatat nereguli la toate, fără excepție, aplicând amenzi în valoare totală de 665.000 lei și formulând 3 sesizări penale.

„Raiul iazurilor piscicole”

La începutul acestui an, Ministerul Mediului a făcut publică o primă analiză a fenomenului care a lăsat țara plină de gropi uriașe, după exploatarea pietrișului și a nisipului din subsol. Datele relevă faptul că în ultimul deceniu, la nivel național au fost emise peste 1.200 avize de amenajare a unor iazuri piscicole. Cel mai grav este că sub 10% dintre ele au avut această finalitate.

Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului / Foto – Mediafax

„Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate e plină de cratere abandonate. (…) România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung. Exploatări care apoi, de prea multe ori, au fost abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale”, declara ministra Diana Buzoianu (foto).

Județul Bihor este campion regional la acest capitol, cu 161 iazuri piscicole autorizate din 2015 până acum. Din acest total, 110 încă au autorizațiile de amenajare în vigoare, față de 67 în Cluj, 58 în Arad, 37 în Satu Mare și 31 în Sălaj. Estimările cunoscătorilor sunt că nu sunt mai mult de 10 din 161 de iazuri autorizate s-au concretizat,

Localnicii se trezesc cu fântânile secate

Promisiunea amenajării de iazuri piscicole a devenit un pretext des folosit de firmele de exploatare a pietrișului și nisipului ca. Conform legii, după ce termină de extras agregatele pentru care au primit autorizație, firmele ar trebui să readucă terenurile în circuitul agricol.

Umplerea cu pământ a hârtoapelor presupune însă costuri. Pentru a le fenta, firmele cer autorizații pentru amenajarea de iazuri piscicole, activitate care este înscrisă ca ramură a agriculturii. Astfel, după ce obțin avizele necesare, plătesc o redevență minieră și valorifică agregatele. Ulterior abandonează amenajarea și lucrările de refacere.

Trebuie scos că obiectivul real este de la bun început exploatarea de pietriș și nisip, pe care aceste firme le vând firmelor de construcții. Crearea unor infrastructuri pentru pescari este uitată.

Prin urmare, în urma excavațiilor rămân băltoace fără pește și fără amenajări specifice sau uneori doar simple gropi, explicația fiind în pânza freatică. Dacă lucrările de exploatare au depășit nivelul hidrostatic, groapa se umple natural cu apă din subteran. Totul spre marea nemulțumire a localnicilor, care se trezesc cu fântâni secate fiindcă apa din subteran se adună în balastiere. Chiar dacă săpăturile nu ating pânza freatică – tot mai coborâtă în multe zone, din pricina secetei – balastierele lasă în urmă  cratere.

În ultimii ani, activitatea balastierelor în Bihor s-a intensificat, întrucât cererea a fost pe măsură. Inclusiv pentru mari proiecte de infrastructură precum autostrada, electrificarea liniei CFR ori construcția de drumuri și pasaje, arată sursa citată.

A plouat cu amenzi și plângeri penale

În luna septembrie, Garda de Mediu Bihor a demarat o serie de controale la firmele care excavează agregate minerale. Într-o singură săptămână au fost verificate 16 balastiere, toate cu autorizații pentru iazuri piscicole, dar fără niciun lac amenajat pentru pescuit.

Absolut peste tot s-au găsit probleme. Potrivit comisarului șef Sever Șerbănescu (foto), cel mai adesea comisarii au depistat exploatări ieșite din perimetrele aprobate, dar și balastiere fără niciun fel de autorizație. „Am făcut 3 sesizări penale și am dat amenzi în cuantum de 665.000 lei”, a declarat șeful Gărzii de Mediu Bihor, cu privire la balastierele clandestine.

Comisarul Sever Șerbănescu. Foto: Bihoreanul.ro

O parte a verificărilor s-a concentrat mai ales în zona comunelor Ineu și Săcădat, ambele cu un subsol bogat în piatră și nisip. La marginea satelor au fost excavate zeci de hectare, unele lucrări fiind încă în derulare. Totuși, niciun lac de pescuit nu a fost amenajat recent. În schimb, comisarii de mediu au găsit gropoaie adânci și de 5 metri, întinse pe câte 1-2 hectare, pe fundul cărora cresc buruieni.

Printre firmele verificate se numără Lemoni Com, deținută de un fost candidat PSD la Primăria Tileagd, Pavel Ficuț, care are dreptul să excaveze o suprafață de 5 hectare la limita dintre Ineu și Săcădat. Potrivit surselor BIHOREANUL, firma a exploatat 1,5 hectare din acest perimetru, dar și alte 2 hectare în afara lui. „Sunt terenurile mele, am cerut aviz pentru exploatare, dar la momentul controlului încă nu-l aveam. N-am contestat amenda, pentru că am înțeles, trebuie bani la bugetul de stat”, declară Pavel Ficuț.

default

O altă societate, Zaha Construct Concept, administrată de unul dintre fiii lui Ficuț, care deține o autorizație pe teritoriul comunei Ineu, este bănuită că a exploatat pe lângă terenul pentru care deține autorizația.

„Exces de zel al instituțiilor”

Mai sus pe Crișul Repede, la Țețchea, există probleme similare. Comisarii de mediu au găsit o balastieră clandestină și depășiri ale perimetrelor la balastierele firmelor Beton Construct și Abal Sort. „Nu noi am excavat, nu știu cine”, se apără patronul Abal Sort, Vasile Cuc.

Radu Ile, proprietarul Beton Construct, susține că nu e atât de vinovat. „E adevărat că am depășit perimetrul, dar cu 3.000 de metri pătrați la un teren de 5 hectare. Mi se pare un exces de zel al instituțiilor să-mi facă controale în cascadă și denunț penal”, zice Ile.

Directorul ABA, Pásztor Sándor. Foto: Bihoreanul.ro

În aceeași săptămână în care comisarii de mediu l-au amendat cu 100.000 lei, omul de afaceri a fost vizat și de inspectorii Administrației Bazinale de Apă Crișuri, care l-au sancționat și ei cu 80.000 lei. „Noi facem frecvent controale la balastiere, nu este nimic țintit”, zice directorul ABA, Pásztor Sándor (foto).

Anul acesta, ABA a verificat 122 de balastiere din toate cele 6 județe unde are competență (Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj și Satu Mare). A dat 10 amenzi în cuantum total de 795.000 lei. De asemenea, în urma a 3 controale, în care au depistat exploatări mai mari decât impun autorizațiile, inspectorii au făcut la rândul lor plângeri penale.

Lege nouă pentru firmele care nu respectă legea

Pe lângă amenzi și plângeri la parchete, dificultatea maximă pentru autorități este să determine firmele care au excavat să amenajeze iazurile sau să umple măcar gropile rămase, astfel încât terenurile să redevină agricole, potrivit utilizării inițiale.

Însă în prezent, legislația nu prevede un termen pentru amenajarea lacurilor, astfel că firmele nu pot fi constrânse pentru că nu și-au îndeplinit obligațiile. Comisarii de Mediu caută soluții prin care să-i facă pe patroni măcar să readucă terenurile la starea inițială.

Totuși, legea s-ar putea schimba în defavoarea excavatorilor. Recent, Senatul a votat o modificare la Legea apelor și la Legea minelor, inițiată de un grup de senatori din mai multe partide, inclusiv de ministra Mediului, Diana Buzoianu, și de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru „instituirea unui cadru normativ riguros pentru combaterea exploatațiilor ilegale de agregate minerale mascate sub pretextul amenajării de iazuri piscicole”.

Premierul interimar Ilie Bolojan sustine o declaratie de presa la sediul Partidului National Liberal (PNL) din Timisoara, sambata, 16 mai 2026. EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO

Proiectul prevede înlocuirea avizelor fără termen clar cu perioade limitate, obligații clare de finalizare și amenzi majorate. Oentru exploatările pentru iazuri, termenul ar urma să fie de 2 ani și poate fi prelungit încă 2 ani. Firmele care nu se vor conforma vor risca amenzi de până la 500.000 lei. Pentru exploatările ilegale proiectul prevede și confiscarea utilajelor. Totodată, cei prinși că încalcă legea ar putea primi interdicția de a obține noi avize timp de 5 ani. În plus, toate perimetrele de excavare vor trebui supravegheate video, iar imaginile păstrate minimum 6 luni.

Proiectul a trecut de Senat și urmează să fie dezbătut de Camera Deputaților, for decizional.

Hartă publică pentru verificat balastiere

În egală măsură, Ministerul Mediului a lansat în martie 2026 platforma Inspectorul Balastierelor, o hartă digitală, publică, în care pot fi verificate exploatările de agregate minerale autorizate din toată țara. Platforma cuprinde 6.216 perimetre autorizate în ultimii 5 ani, dintre care, la momentul lansării, 1.849 erau active.

Pentru fiecare perimetru pot fi verificate amplasamentul, operatorul economic, valabilitatea autorizației și limitele zonei autorizate. Aici sunt vizibile atât exploatările active, cât și cele cu avizele expirate. Prin funcția de geolocalizare, situația din teren poate fi comparată cu perimetrul trecut în actele oficiale, astfel încât cetățenii și autoritățile să identifice mai ușor exploatările în afara limitelor aprobate.

Ministerul a anunțat că platforma este doar prima etapă a unui sistem mai amplu, Radarul Balastierelor, care ar urma să permită și urmărirea trasabilității agregatelor extrase. Deocamdată, aceste informații nu sunt disponibile.