Dosarul Procurori: Era concurență acerbă între angajații SMURD, SABI și Poliția Capitalei care le furnizau date despre persoane decedate firmelor de pompe funebre

Între societățile de pompe funebre, dar și între angajați ai SMURD, SABI și Poliției Capitalei care le furnizau date despre persoane decedate era o competiție acerbă, în foarte multe situații familiile acestora fiind contactate de mai multe firme, care „se întreceau în oferte”,potrivit procurorilor.

Șase persoane au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, de Tribunalul București, în dosarul mitei de la firme de pompe funebre. Alte patru persoane reținute de procurorii Parchetului Tribunalului București (PTB) în acest dosar au primit interdicție de a părăsi localitatea timp de 30 de zile.

Procurorii au arătat, în referatul trimis instanței în care au propus arestarea preventivă a învinuiților din acest dosar, că angajații Serviciului de Ambulanță București – Ilfov și ai SMURD, precum și agenți de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București se grăbeau să anunțe cât mai rapid firmele de pompe funebrre, cărorea le dădeau numerele de telefon și adresele familiilor celor decedați.

Anchetatorii au precizat că atunci când era constatat un deces, atât operatorii din cadrul serviciului de ambulanță, agenții de poliție, cât și membrii echipajelor SMURD sau SABI erau interesați să recomande o anumită firmă de pompe funebre, cu care aveau o înțelegere să primească între 600 și 800 de lei, în cazul în care era încheiat un contract de prestări servicii funerare.

„Sumele de bani pretinse de funcționarii implicați și promise în baza înțelegerii inițiale de reprezentanții firmelor funebre, variază între 600 și 800 de lei, pentru fiecare caz concretizat cu încheierea unui contract de servicii funerare”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit procurorilor, angajații SABIF, SMURD și DGPMB acționau ca „agenți de vânzări” ai firmelor de pompe de funebre, plasându-le cazurile privind persoanele decedate în schimbul unor sume de bani.

„Firmele de pompe funebre primesc, în mod preponderent, informații legate de decesele persoanelor în vârstă, care beneficiază de pensie, întrucât în aceste cazuri li se acordă ajutorul de deces în cuantum de 2.223 de lei de către Casa de Pensii. În realitate, cheltuielile firmelor de pompe funebre legate de ritualurile de înmormântare erau în medie de 700 de lei, restul banilor fiind încasați de aceste firme, iar o parte din ei ajungeau la învinuiți și inculpați cu titlu de mită. Firmele de pompe funebre încheie cu familiile decedaților contracte de prestări servicii funerare (în care se includ servicii ca: echiparea sicriului, transportul sicriului, constatarea decesului, îmbălsămarea și toaletarea decedatului, obținerea certificatului de deces, a adeverinței de înhumare, depunerea dosarului la Casa de Pensii), solicitând în schimb cuantumul ajutorului de deces care acoperă pachetul de bază, precum și alte sume de bani pentru servicii suplimentare. Practic, rudele sau alți aparținători îi împuternicesc pe angajații firmelor de pompe funebre să ridice ajutorul de înmormântare în cuantum de 2.223 de lei de la Casa de Pensii”, se mai arată în referatul procurorilor.

Potrivit anchetatorilor, în urma coroborării mijloacelor de probă a rezultat un mod de a săvârși infracțiunile comun tuturor învinuiților sau inculpaților, conturându-se astfel un „modus operandi ce conferă un caracter de fenomen” practicilor acestora.

Astfel, notează anchetatorii, în situația unui caz medical sau unui deces, când era apelat numărul unic de urgență 112, erau comunicate operatorului datele privind pacientul sau persoana decedată, precum și informați despre persoana care a făcut sesizarea. Aceste date erau direcționate de operatorii de la serviciul 112, în mod automat, operatorilor registratori din cadrul dispeceratelor Poliției Capitalei, SABI și SMURD.

Agenți de poliție, angajați din cadrul sistemului medical de urgență – operatori, medici, asistenți medicali sau personal SMURD – transmiteau apoi datele cu caracter personal, prin SMS sau prin apeluri directe, în câteva minute de la sesizarea primită prin 112, unor firme de pompe funebre, care contactau aparținătorii, după constatarea decesului sau chiar în timpul efectuării manevrelor de resuscitare.

„În câteva minute, operatorii registratori ai acestor dispecerate îndrumă echipajele de prim ajutor la cazurile înregistrate și le comunică datele privind pacientul/decedatul, precum și datele aparținătorului. Datele cu caracter personal (nume, adresă, număr de telefon al aparținătorului, precum și informații legate de persoana decedatului, inclusive cele cu caracter medical etc.) sunt transmise telefonic (prin mesaje tip SMS sau apeluri directe) de către angajați din cadrul sistemului medical de urgență (operatori, medici, asistenți medicali, angajați ISU – SMURD) sau de către agenții de poliție, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, către firmele de pompe funebre imediat, în timp de câteva minute de la sesizarea prin 112 (transmiterea datelor se face cu încălcarea dispozițiilor legale)”, se arată în documentul citat.

Procurorii au mai arătat în referat că reprezentanții firmelor de pompe funebre fie îi contactau telefonic pe membrii familiilor pentru a-și oferi serviciile, fie veneau direct la locul unde se afla decedatul despre care primeau informații.

„Fie sunt sunați pe numărul de telefon de pe care au inițiat apelul de urgență, de către persoane necunoscute, care se recomandă că reprezintă firme de pompe funebre, pentru a le oferi serviciile specifice, fie primesc direct vizita la locuința persoanei decedate a unor angajați ai firmelor de pompe funebre, fără a exista un contact telefonic prealabil cu aparținătorii, pentru a le oferi serviciile specifice”, au mai scris procurorii în documentul citat.

Anchetatorii au precizat că angajații de la firmele de pompe funebre procedau în acest fel din cauza „competiției acerbe” din această piață.

„Angajații firmelor de servicii funerare procedează în acest mod, pentru că plasarea unui caz către o firmă trebuie realizată în mod operativ, cât mai rapid posibil, existând o competiție acerbă atât între firme, cât și între angajații SMURD, SABIF, DGPMB. Cazurile sunt transmise, în foarte multe situații, de mai mulți funcționari, astfel încât aparținătorii sunt contactați de mai multe firme de servicii funerare care se întrec în oferte, în încercarea de a-i determina să le accepte serviciile”, au arătat procurorii.

Anchetatorii au făcut, luni, 17 percheziții domiciliare și au în executare mandate de aducere pentru 26 de persoane.

La finalul audierilor, procurorii au reținut zece persoane, printre care trei reprezentanți ai unor firme de pompe funebre, un operator-registrator în cadrul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, un medic și trei agenți de poliție, cerând judecătorilor Tribunalului Bucureștui arestarea preventivă a acestora.

Instanța a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru șase dintre aceștia, în cazul celorlalți patru stabilind măsura interdicției de a părăsi localitatea timp de 30 de zile.

Procurorul Corina Paraschivescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, preciza că au fost puse sub învinuire 26 de persoane, între care zece polițiști, un angajat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, trei reprezentanți ai unor firme de pompe funebre, precum și personal medical.