Merkel și SPD încearcă să calmeze o polemică referitoare la români și bulgari

Cancelarul Angela Merkel și partenerul său de coaliție social-democrat încearcă să calmeze o polemică declanșată de către conservatori bavarezi cu privire la unele temeri pe tema migrării, după trei zile de la deschiderea completă a pieței germane a muncii pentru români și bulgari, relatează AFP.

„Miercurea viitoare, Guvernul, reunit prima dată în Consiliu de Miniștri în acest an, va analiza în mod obiectiv subiectul” a declarat vicecancelarul social-democrat Sigmar Gabriel într-un interviu publicat de Bild, cea mai citită publicație în Germania, în ediția de sâmbătă.

Vineri, Gabriel a discutat la telefon cu Merkel. Ei au căzut de acord să reflecteze la eventuale măsuri mai dure împotriva celor care fraudează ajutoarele sociale.

SĂNĂTATE Cum reușesc virusurile să se ascundă în corpul nostru. Descoperire cercetătorilor de la Harvard care schimbă tot ce se știa până acum

10:11

ANALIZA de 10 Scutul tehnologic al Ucrainei, adevăr sau provocare. „Nu este inovație, așa se face cu Lego” / „Schimbă echilibrul pe câmpul de luptă”

10:00

„Cred că nu trebuie să intensificăm artificial această problemă. Dar nu trebuie nici s-o minimalizăm”, a declarat Gabriel pentru Bild sâmbătă.

Sosirile unor bulgari și români, chiar dacă sunt limitate în comparație cu migrarea totală către Germania, țin frecvent prima pagină pentru că se concentrează în câteva orașe mari, ca Berlinul și Duisburgul (vest), și deoarece numeroși germani consideră că este vorba despre o fraudare a prestațiilor sociale. Orice familie cu copii instalată în Germania are dreptul să primească alocații familiale.

Conservatorii bavarezi (CSU) – formațiunea-soră a conservatorilor din cadrul CDU, condus de Merkel – au exploatat aceste îngrijorări reclamând o atitudine mai dură față de cei care fraudează, în momentul anulării ultimelor restricții impuse românilor și bulgarilor în nouă țări UE, inclusiv Germania. Sloganul lor este „cel care fraudează trebuie să plece”, adică să părăsească țara.

Reacționând față de aceste atacuri recente ale CSU împotriva unor imigranți „profitori”, Gabriel a declarat că „nu avem nevoie de o discriminare brutală împotriva bulgarilor și românilor, dar nu trebuie nici să ignorăm problemele anumitor orașe germane mari cu imigrația celor săraci”.

„De ceea ce nu avem, într-adevăr, nevoie sunt declarații în scop electoral. Nu așa se rezolvă problemele cu imigrația”, a subliniat el.

Două rânduri de alegeri sunt într-adevăr decisive pentru partidul conservator bavarez (CSU) anul acesta, în această regiune bogată din sudul Germaniei, și anume alegerile municipale din martie și cele europene din mai.

Președintele CSU Horst Seehofer a declarat sâmbătă, într-un interviu pentru ziarul bavarez Münchener Merkur, că formațiunea sa este „deschisă lumii” și a subliniat că „ea nu are de primit sfaturi de la nimeni cu privire la modul de tratare a străinilor”.

Comisarul european însărcinat cu Munca, ungurul Laszlo Andor, a avertizat împotriva oricărei forme de isterie în acestă dezbatere. „Este absolut necesar să apărăm drepturi fundamentale ca libera circulație și nu ar trebui să reacționăm isteric față de imigrație”, a declarat el într-un interviu pentru ediția de sâmbătă a publicației Die Welt.

În plus, mediul economic german și-a exprimat îngrijorarea față de imaginea țării, în contextul în care depune eforturi să atragă muncitori străini.

„Nu trebuie să facem și mai sumbru tabloul în domeniul imigrației, cu o discuție politică inflamată”, a apreciat directorul Camerelor germane de Comerț și Industrie (DIHK) Martin Wansleben, pentru cotidianul „Neue Osnabrücker Zeitung”.

El a subliniat că Germania, o țară care îmbătrânește, „are nevoie în anii viitori de cel puțin 1,5 milioane de muncitori calificați străini pentru a-și menține nivelul creșterii economice și a garanta sistemul social” al țării. „Ar trebui să continuăm să îmbunătățim primirea imigranților, este o datorie față de întreaga societate”, a subliniat el.

Începând de miercuri, românii și bulgarii pot munci în întreaga Uniune Europeană (UE), după șapte ani de la aderarea celor două țări la UE, în urma anulării ultimelor restricții impuse de către nouă țări, și anume Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie și Olanda și Spania