Băsescu în Israel: „Lângă locuința mea, în București, e o grădină unde se poate servi masa în weekend și mă duc adesea pentru că întâlnesc grupuri de israelieni”

Într-o țară cu un cult al armatei, în care fete și băieți se înrolează obligatoriu, deopotrivă, înainte să împlinească 20 de ani, și își poartă puștile pe umăr pe străzi precum gențile în Europa, președintele Traian Băsescu a primit, în această dimineață, aprecierea liderului israelian Shimon Peres nu atât pentru mandatele prezidențiale, cât pentru statutul său de fost comandant de navă.

„Vă primesc aici din toată inima, ca un președinte și ca un prieten și, mai important pentru mine, ca fost comandant de navă. Generalii stau în comandamente, căpitanii stau pe navă, cu echipajul”, l-a gratulat pe Băsescu Peres, el însuși fost comandant al Marinei, la nici 25 de ani, numit chiar în 1948, anul în care Israelul s-a proclamat ca stat. Peres venea din Haganah, forța de apărare, unde era însărcinat cu recrutarea trupelor.

REACȚIE Fostul ministru al Justiției acuză PNL că ține pe loc reformele sistemului judiciar: „Caută să mențină starea de interimat cât mai mult”

17:34

PROTEST Extrema dreaptă sub asediu în Germania. Mii de germani au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva partidului AfD

17:30

Atins în punctul său sensibil, după un ceremonial militar cu fanfare și peste peste 40 de soldați ai gărzii de onoare, în care și-a măsurat cu greu pașii mărunți pentru a ține ritmul lui Peres, Băsescu și-a cântărit atent fiecare cuvânt, delimitându-se încă o data, și la reședința președintelui din Ierusalim de declarațiile ministrului Dan Șova, reținut, în trecut, în a recunoaște pe de-a întregul Holocaustul.

Pentru opinia publică israeliană, vizita de stat a lui Băsescu a trecut neobservată, publicațiile fiind la unison atente la fiecare gest al premierului canadian Stephen Harper, un susținător al cauzei Israelului în conflictul cu palestineinii, venit și el în vizită oficială. Prezența soției lui Harper, dar și a celor 6 miniștri și 30 de oameni de afaceri în delegație, a făcut ca, dincolo de ceremonialul special pe care i l-a pregătit oficialului canadian premierul Benjamin Netanyahu, în pozele oficiale să apară și soția sa, Sara Netanyahu, mâna de fier din spatele său.

Inclusiv steagul României a fost ridicat sporadic în Israel, stâlpii centrali fiindu-i rezervați drapelului canadian.

Grădina din București în care Băsescu se întâlnește cu israelienii

„Simt nevoia să spun un lucru, ca urmare a ceea ce am văzut în presa israeliană. Așa este, încă mai avem, sporadic, câte un politician, câte un om, care are tentația de a nu recunoaște Holocaustul. Am văzut preluarea declarației unui politician care și-a cerut scuze și vreau să vă asigur că în România nu există un sentiment antisemit”, și-a reluat practic Băsescu delimitarea de Dan Șova încercată și printr-un interviu pentru postul de radio Kol Israel.

Spusele lui Șova din 2012 au fost puse pe seama hibelor din sistemul de educație în perioada comunistă. „Că încă mai are oameni care n-au apucat să învețe la școală istoria țării lor, da, dar România și-a asumat prin voința predecesorului meu, președintele Ion Iliescu, constituirea unei comisii pentru cercetarea realităților Holocaustului. România a recunoscut Holocaustul. În România nu există instituție care să tolereze discriminarea sau să ignore realitățile anilor ”40″, a spus el, povestind și o istorie personală: „Lângă locuința mea, în București, e o grădină unde se poate servi masa în weekend și mă duc adesea pentru că întâlnesc grupuri de israelieni care vizitează România, copii care vorbesc românește”.

Investițiile româno-israeliene, vorbe și cifre

Din  locul ceremonial pe care i l-a rezervat sistemul politic în Israel, Shimon Peres, care, la 90 de ani, e încă într-o perfectă congruență cu prezentul, a simțit apetitul lui Traian Băsescu pentru ceremonii și autoritate. „Sunteți foarte experimentat, foarte înțelept. Israel știe că poate să se bizuie pe dumneavoastră fără ezitări”, l-a măgulit din primele momente.

Diplomat, Peres nu a ignorat nici subiectul crizei econiomice, o preocupare frecventă a israelienilor, mai ales după recenta explozie a prețurilor locuințelor oriunde în zonele considerate sigure în Țara Sfântă. „Vă felicit pentru îmbunătățirea situației economice. Vizita dumneavoastră e o ocazie să umplem cu conținut legăturile noastre”, a sugerat însă liderul israelian o nemulțumire legată de schimburile comerciale, cu toate că Băsescu a vorbit de 6200 de firme israeliene care investesc în România.

Cifrele arată și de ce. Dacă în 2011 au fost de 362,1 de milioane de dolari, iar în 2012 au crescut la 465 de milioane, statisticile oficiale încă nepublice de la finalul lunii octombrie arată o scădere până la 269 de milioane de dolari. Aceleași date provizorii mențin exporturile cel puțin la același nivel din anul precedent, la aproximativ 270 de milioane de dolari în primele zece luni ale anului, însă importurile din Israel sunt în continua scădere.

Negocierile pentru pace și securitate. Mesajul lui Peres pentru SUA și „modelul” lui Băsescu

În fața sobrei reședințe „Beit Hanasi”, nu mai mari decât o vilă de protocol din Primăverii cu un singur nivel, Shimon Peres a transmis, indirect, și un mesaj public Statelor Unite. „E o pace care nu e ușor de obținut. Sunt aici interese deosebite și o realitate istorică”, a spus fostul laureat al Nobelului pentru Pace tocmai pentru succesul negocierilor cu palestinienii care au dus la Acordul de la Oslo.

Mesajul lui Peres vine după ce a zecea rundă de negocieri condusă de Departamentul de Stat al SUA prin secretarul de Stat John Kerry a fost un eșec.  Cât despre Siria, unul dintre motivele răcelii din ultimele luni dintre Israel și SUA ca urmare a renunțării americanilor la intervenția militară, Peres crede că soluția „e în mâinile lor (sirinenilor, n.red)”, cel puțin oficial declarând Israelul dispus „să ajute”. „Toate războaiele au lăsat victime și nu au rezolvat problemele. În locul războaielor, a apărut terorismul. Pe fiecare îl doare inima să vadă vărsare de sânge din Siria, dar e în mâinile lor. Israelul vrea să fie de partea pozitivă, să îi ajute pe toți. Noi am demonstrat că se poate lua o parte din Orientul Mijlociu și transforma într-o grădină”, a spus el.

Dacă în urmă cu 5 ani, la precedenta vizită, Băsescu le sugera israelienilor și palestinienilor renunțarea la precondiții, de această dată, ideea avansată a fost aceea a rezolvării crizei după „modelul franco-german” care a adus pacea în Europa. „Am venit într-un moment important pentru Israel, în care Israel și Palestina încearcă găsirea formulei de pace continuă. În Europa, pacea s-a obținut chiar cu sacrificii de suveranitate a statelor. Compromisul franco-german poate fi lecție și pentru această regiune. Nu e lucru mai important pentru un politician decât să spună poporului: „Eu v-am adus pacea” , a spus el cu două zile înainte de a ajunge și la Ramallah.

Schwartzenberg, apariție surpriză

O prezență neașteptată în timpul vizitei a fost cea a omului de afaceri Elan Schwartzenberg. Acesta a venit să se întâlnească cu Băsescu,  inițial la mormântul lui Theodor Herzl din Cimitirul Eroilor unde trebuia să se depună o coroană de flori, însă cum programul s-a schimbat în ultimul moment a plecat spre memorialul Yad Vashem a cărui vizită șeful statului o are în program. Surprins de Gândul la Muntele Herzle, Schwartzenberg a refuzat să explice motivele prezenței sale.

Elan Schwartzenberg (centru, stânga), pe esplanada din fața Memorialului Herzl. Foto: Anca Simina // Gândul

Elan Schwartzenberg (plan îndepărtat), pe esplanada din fața Memorialului Herzl. Foto: Anca Simina // Gândul

Surse din delegație i-au confirmat pentru Gândul prezența ulterioară la Memorialul Holocaustului, susținând că nu ar fi reușit să se întâlnească cu președintele, care însă a întărziat câteva minute la ceremonia aprinderii Flăcării Veșnice la Yad Vashem.