Ministerul Muncii: Fenomenul nașterilor în rândul adolescentelor și tinerelor rămâne îngrijorător

Fenomenul nașterilor în rândul adolescentelor și tinerelor rămâne îngrijorător, planificarea familială și educația pentru sănătate sexuală și a reproducerii fiind insuficiente, în special pentru categoriile vulnerabile social, se arată în proiectul de Stragie privind protecția copilului, scrie Mediafax.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică, luni, proiectul de Hotărâre privind Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și Planul operațional pentru implementarea strategiei pentru 2014-2016.

În proiectul de act normativ se arată că modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumătate dintre familii fiind de acest tip, dar că se observă o creștere continuă a vârstei medii la prima căsătorie, care ajunge la 26 de ani pentru femei și 29 de ani pentru bărbați în 2011.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „În ultima săptămână am avut două comunicate despre Ucraina. Prezența lor în presă a fost direct proporțională cu libertatea presei din țară”

06:00

ANALIZĂ Criză politică în sudul Republicii Moldova. Putin și Erdogan, chemați în ajutor. Alegerile din „țara-fantomă”, în plin blocaj legislativ

05:30

Specialiștii precizează că România se confruntă cu o insuficiență a planificării familiale și a educației pentru sănătate sexuală și a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.

„Astfel, pe fondul unei creșteri pe ansamblul populației a vârstei medii la prima naștere, fenomenul nașterilor în rândul adolescentelor și tinerelor rămâne în continuare îngrijorător, ceva mai mult de un copil din zece fiind născut de mame sub 20 de ani. În același timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvența avorturilor depășind -o pe cea a nașterilor. Deși rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de nașterii vii, nivelul a scăzut de șapte ori în decursul ultimelor două decenii”, se arată în proiectul de act normativ.

Inițiatorii documentului subliniază și altă problemă majoră a României: sărăcia în rândul copiilor. Astfel, mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie și/sau excluziune socială (52,2 la sută în 2012), fiind cel mai ridicat nivel din UE27, cu excepția Bulgariei.

Analiza pe grupe de vârstă arată că cel mai ridicat risc se înregistrează în grupele de vârstă 12-17 ani (54,8 la sută) și 5 – 11 ani (52,5 la sută).

„Riscul sărăciei și excluziunii sociale crește considerabil în gospodăriile cu mulți copii (72,5 la sută dintre gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii) sau în cele monoparentale (60,7 la sută), acestea fiind cele mai afectate. În general, indiferent de structura gospodăriei, prezența unui copil crește considerabil vulnerabilitatea economică. (…) Un copil român din trei este sărac deși locuiește în gospodării în care adulții lucrează. Aproape unu din cinci copii din gospodării active pe piața muncii este sărac deși adulții lucrează mai mult de 80 la sută din timpul lor activ. România înregistrează pentru ambii indicatori cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european”, se mai arată în proiectul de strategie.