Crimeea, chemată să aleagă duminică între o „Rusie protectoare” și o „Ucraină fascistă”

Pe un afiș, harta peninsulei ucrainene este colorată în roșu, cu sârmă ghimpată și o svastică. Pe un altul, aceeași hartă este prezentată în culorile tricolore ale drapelului rus.

Amenințarea „nazistă” sau „fascistă” este evocată cu insistență de către Moscova și grupurile proruse pentru atacarea noilor autorități de la Kiev. Această propagandă amintește de colaborarea naționaliștilor ucraineni antisovietici cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„16 martie”, afirmă sloganul, „alegem”.

La mai puțin de trei săptămâni după ce bărbați înarmați au preluat controlul asupra Parlamentului provinciei și au instalat un Guvern prorus, cei 1,5 milioane de alegători din Crimeea sunt chemați duminică să voteze în favoarea unei alipiri la Rusia, din care a făcut parte până în 1954, înainte de a fi cedată Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hrușciov.

Într-o regiune populată în proporție de peste 60 la sută de ucraineni de origine rusă, consultarea electorală nu lasă loc de îndoială pentru nimeni.

Puterea de la Simferopol, sprijinită de miile de militari ruși care au intrat în Crimeea și încercuiesc cazărmile în care sunt prizonieri soldații loiali Kievului, asigură că acest referendum este legitim și că scrutinul va fi transparent.

„Toți alegătorii din Crimeea vor putea să se exprime democratic”, a asigurat miercuri vicepremierul regiunii Rustam Temirgaliev, în cadrul unei conferințe de presă. „Suntem siguri că Federația Rusă ne va accepta în cadrul ei în urma votului”.

Constituția din 1992

Alegătorii vor trebui să răspundă la două întrebări:

– „Sprijiniți reunificarea Crimeei cu Rusia ca membru al Federației Ruse?”

– „Sprijiniți reinstaurarea Constituției Crimeei din 1992 și statutul Crimeei ca parte din Ucraina?”

Constituția din 1992, adoptată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 dar abolită rapid, prevede un statut independent în cadrul republicii Ucraina.

Funcționari loiali noii administrații lipesc afișe de-a lungul străzilor și în orașele peninsulei, care sunt toate în același ton, calificându-i drept „fasciști” pe toți cei care vin din nord.

Susținut de occidentali, Guvernul înființat la Kiev după înlăturarea de la putere a președintelui prorus Viktor Ianukovici la 23 februarie a denunțat acest referendum pe care l-a calificat drept ilegal, destinat pur și simplu legitimării anexării Crimeei de către Moscova.

Boicotul tătarilor

Nicio campanie publică nu este organizată în favoarea respingerii referendumului. Liderii comunității tătare, care reprezintă între 12 și 15 la sută din populația peninsulei, au făcut apel la boicotarea acestuia, în timp ce susținătorii rămânerii Crimeei în cadrul Ucrainei, care sunt deseori amenințați sau intimidați, păstrează discreția.

În opinia lui Evghen, în vârstă de 52 de ani, membru al mișcării proeuropene Euro-Maidan, prea înspăimântat pentru a-și dezvălui numele, „nu există niciun motiv pentru a merge la vot duminică”. „Acest referendum este o tentativă ilegală de a justifica ocupația rusă”, afirmă el.

Potrivit lui, majoritatea locuitorilor din peninsulă „nu vor ca Crimeea să fie rusească”. „Dar noi suntem ocupați și oamenilor le este frică”, afirmă el.

Rustam Temirgaliev a afirmat că peste 1.200 de birouri de vot vor fi deschise în regiune de la ora 08.00 (08.00 ora României) și până la ora 20.00 (20.00 ora României). Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale care datează din 2012. Rezultatul va fi validat în cazul în care rata de participare va fi de peste 50 la sută.

„Suntem siguri că peste 80 la sută din populația Crimeei va participa”, a asigurat vicepremierul.

„Nimeni nu poate pretinde că va fi un vot democratic”, apreciază la rândul său Keir Giles, specialist în Rusia la grupul de reflecție londonez Chatham House.

„Un vot democratic ar avea în vedere posibilitatea unei reveniri a Crimeei la statutul de regiune autonomă în cadrul Ucrainei, ceea ce acest referendum nu face”.

Potrivit lui, integrarea peninsulei în cadrul Federației Ruse ar trebui să fie „rapidă” în cadrul scrutinului.

Evghen, activist proeuropean, asigură că susținătorii menținerii în cadrul Ucrainei au dificultăți în a-și anticipa viitorul. „Nu știm ce se va întâmpla”, spune el. „Suntem în stare de război, trăim de la o zi la alta”.