Guvernul face alegeri în doar 6 din cele 14 colegii în care erau locuri vacante. Cum s-a modificat legea electorală prin ordonanță de urgență

Guvernul a stabilit astăzi oficial data de 25 mai pentru alegerile parțiale din 6 colegii uninominale. Este vorba despre colegiul senatorial din București eliberat de Dan Voiculescu, de cel din Gorj, în care a fost ales Toni Greblă, plecat la Curtea Constituțională și de patru colegii de deputați: Colegiul 4 din Ilfov (vacantat de Eduard Hellvig, transferat de liberali la Parlamentul European), Colegiul 2 din Satu Mare (eliberat de Ovidiu Silaghi, plecat și el în Legislativul de la Bruxelles), Colegiul 3 din Hunedoara (în care fusese ales Dan Radu Rușanu, demisionar pentru postul de șef al ASF) și Colegiul 9 din Galați (care i-a aparținut lui Aurel Nechita, titularul unei sentințe definitive de incompatibilitate).

Decizia Guvernului a fost aceea de a nu mai organiza alegeri și în colegiile în care parlamentarii demisionari erau dublați de alții. Astfel, Antonie Solomon (PP-DD), Gigi Becali (PNL), Nicolae Vasilescu (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Vasile Bleotu (PSD), Olosz Gergely (UDMR), Ștefan Stoica (PP-DD) și Mircea Grosaru (minorități) nu vor mai fi înlocuiți.

ECONOMIE Cu industria la pământ, România a luat din nou poziția ghiocelului în fața Comisiei Europene. Germania, Franța, chiar și Bulgaria au luat poziții ferme. Doctorul inginer Petru Ianc face lumină

06:00

INEDIT Cum a ratat România organizarea Olimpiadei de Iarnă. Stațiunea mirifică, proiectată de arhitecți elvețieni, unde Ceaușescu plănuia să se țină Jocurile Olimpice

06:00

În aceeași ședință, Guvernul a modificat prin ordonanță de urgență legea electorală. Dacă inițial se dorea și o modificare a Statutului deputaților și senatorilor, în cele din urmă, spune ministrul pentru Relația cu Parlamentul Eugen Nicolicea, s-a optat exclusiv pentru pentru clarificarea modalității în care se câștigă mandatul.

„S-a reluat un text dintr-o lege veche pentru a stabili ce fel de alegeri sunt și cum se atribuie mandatul. Această chestiune a fost prinsă într-un alineat declarat neconstituțional, Parlamentul trebuia să modifice legea în 45 de zile, nu a făcut-o și, ca atare, a trebuit să umplem un vid legislativ”, a explicat Nicolicea pentru gândul.

Alegerile din 25 mai se vor desfășura într-un singur tur de scrutin, cel mai bine clasat candidat urmând să intre în Parlament. În lipsa acestei modificări, candidații la alegerile parțiale ar fi urmat să fie desemnați câștigători după algoritmul redistribuirii județene.

Întrebat dacă textul actului normativ s-a modificat în sensul în care la alegerile parțiale să poată putea candida și alte partide decât cele parlamentare, așa cum s-a vehiculat în interiorul Guvernului, ministrul spune că „Nu a fost abordat decât un singur aspect”, cel legat de câștigarea mandatului și de existența unui al doilea tur numai în caz de balotaj. „Reglementarea acestei situații (legate de partidele care se pot înscrie în alegeri, n.red.) se găsește în decizia 61/2010 a CCR”, a evitat Nicolicea un răspuns tranșant.

Tot în baza jurisprudenței Curții, care i-a dat dreptate lui Remus Cernea, se pot înscrie și indpnedenții.

Legea electorală a fost modificată prin OUG la inițiativa Ministerului de Interne, fără punerea în dezbatere publică. „Urgența derivă din faptul că avem cel puțin cinci-șase colegii în care termenul de 3 luni pentru organizarea alegerilor a fost depășit. În celelalte colegii nu a fost nevoie să facem alegeri. Statutul deputatului și senatorului reglementează că acolo unde sunt doi sau mai mulți deputați sau senatori, chiar dacă s-a vacantat un loc, nu se mai organizează alegeri parțiale”, justifică Nicolicea decizia Guvernului.