Oficial SUA: Ne angajăm să apărăm România

„Suntem foarte îngrijorați de derularea evenimentelor din Crimeea, de mișcările agresive ale Rusiei și de lipsa de respect față de suvernaitatea Ucrainei. Ne gândim la o gamă largă de măsuri pentru a consolida încrederea în rândul aliaților noștri”, a precizat Duane Butcher, rugat să comenteze declarația ministrul de Externe, Titus Corlățean, care a cerut „o deplasare către est a capacităților militare ale NATO”.

„Este important ca România să înțeleagă că pentru noi Articolul 5 este sacrosanct, pentru America și pentru restul Alianței. Ne angajăm să apărăm România”, a mai spus Butcher.

ACTUALITATE 4 Octombrie, calendarul zilei: Susan Sarandon împlinește 80 de ani, Christoph Waltz 70. Ziua Mondială a Animalelor

07:15

TURISM Turistă din America, dezamăgită de ce a pățit în Iaki, hotelul de 4 stele al lui Gică Hagi din Mamaia. Bulversată de ce a primit să mănânce la micul-dejun

07:00

În ceea ce privește numirea unui ambasador american la București, însărcinatul cu afaceri a spus că este „un job foarte important și trebuie să avem un proces foarte minuțios de alegere a unui ambasador”.

România, „foarte îngrijorată” de evoluția situației în Ucraina, cu care se învecinează, așteaptă de la NATO o reorganizare a capacităților sale militare către Europa de Est, a declarat joi pentru AFP ministrul român de Externe Titus Corlățean.

„România, în calitate de frontieră estică a Uniunii Europene și a NATO, se află în prima linie și noi suntem extrem de preocupați și îngrijorați de evoluția situației în Ucraina, care are implicații serioase asupra securității internaționale”, a insistat ministrul în cadrul unui interviu.

România, fostă membră a blocului comunist și devenită membră NATO în urmă cu zece ani, „are așteptări concrete de reorganizare și deplasare către est a capacităților militare ale NATO (…) la fel ca în domeniile maritim, aerian și terestru”, a adăugat el.

O reorganizare cu atât mai necesară cu cât România va găzdui începând din 2015 scutul antirachetă al Alianței Nord-Atlantice, un dispozitiv care nemulțumește profund Moscova.

Ministrul nu a vrut să dezvăluie ce reorganizări concrete sunt discutate în prezent, dar s-a bucurat de sosirea avioanelor americane F-16 care efectuează în acest moment exerciții cu armata română.

„Spațiul Mării Negre trebuie să fie pe primul loc în priorităților NATO și UE”, potrivit lui Corlățean.

După „anexarea” Crimeei de către Rusia, „o încălcare evidentă a dreptului internațional”, poziția UE și NATO „trebuie să fie foarte fermă pentru a opri orice eventual risc de contagiune (cu scenariul Crimeei, n.red.) către Odessa (sudul Ucrainei) sau către Transnistria”, a insistat ministrul român.

Totodată, Corlățean a apreciat că Rusia trebuie să fie atentă la solicitările Uniunii Europene în privința crizei din Ucraina deoarece și ea este dependentă de piața europeană pentru a exporta gaz.

„În discursul public, accentul se pune deseori pe dependența Europei de gazul rusesc dar realitatea este mai complexă deoarece Rusia este și ea dependentă de piața europeană” pentru a-și distribui producția, a subliniat Corlățean.

„Să te orientezi către alte piețe nu este simplu, este un proces complex, care implică mai multe costuri și Rusia are interesul de a fi atentă la solicitările UE”, a adăugat el.

Contrar altor țări UE, România nu este foarte dependentă – între 10 și 20 la sută în funcție de an – de gazul rusesc.

Corlățean a declarat că înțelege pozițiilor altor state dependente de Moscova pentru aprovizionarea cu gaz dar „marile principii și valorile fundamentale ale dreptului internațional nu se pot negocia (…) din motive economice”.

Dacă Rusia alege escaladarea, „opțiunea sancțiunilor economice din partea Uniunii Europene rămâne valabilă”, a adăugat el, în timp ce separatiștii proruși ocupă în continuare clădirile oficiale din estul Ucrainei.