Reportaj AFP în „țara care nu există”

După alipirea Crimeei la Rusia, Republica Moldova și NATO s-au declarat îngrijorate să vadă această limbă de pământ cu 500.000 de locuitori devenind un nou punct fierbinte la porțile Uniunii Europene. Aproximativ 1.500 de militari ruși staționează aici de mai mulți ani în pofida dorinței Chișinăului.

La Tiraspol, „capitala” acestei Republici pe care nu o recunoaște niciun stat, cireșii sunt în floare, iar familiile se plimbă pe bulevardul principal, de-a lungul monumentelor ridicate în onoarea fostei Uniuni Sovietice și a panourilor ornamentate cu emblema „națională”, o seceră și un ciocan înconjurate de spice de grâu și struguri.

Supermarketurile foarte moderne ale grupului privat Sheriff, gigantul economiei locale, sunt de asemenea foarte frecvente.

Dar conflictul din Ucraina provoacă angoasă, a constatat o echipă a AFP care a putut merge în acest teritoriu unde accesul presei străine este restrâns.

CLIMĂ 2027 este preconizat să devină cel mai cald an din istorie din cauza fenomenului El Nino

06:00

EXCLUSIV Mărturii și declarații uluitoare din dosarul Oxy Residence: „„Mi-a luat telefonul și mi l-a aruncat”/„Foloseau ștampile de notariat false” Cum și-a aranjat patronul o vacanță pe perioadă nedeterminată

06:00

„Ne este teamă”

„Suntem foarte îngrijorați. Mulți dintre noi avem familia în Ucraina. Suntem foarte dependenți de această țară pentru tot felul de produse”, subliniază Elena Rotari, care vinde legume în piața centrală.

„Ne este tuturor teamă de război”, afirmă Olga Zagujelskaia, în vârstă de 49 de ani, o profesoară întâlnită la postul de frontieră Kuciurgan-Pervomaisk, principalul punct de trecere, încă deschis, între Ucraina și Transnistria.

Potrivit Tiraspolului, ucrainenii au înăsprit controalele de teama unor infiltrări proruse.

„Dar Republica noastră, la nivel de stat, nu se va implica în afacerile interne din Ucraina”, susține președintele Evgheni Șevciuk într-un interviu exclusiv pentru AFP.

În această enclavă care numără 30 la sută ruși, 28 la sută ucraineni și 40 la sută moldoveni, conflictul din Ucraina trezește amintiri dureroase privind războiul civil care a provocat moartea a 800 de persoane în 1992.

Îngrijorată de o dispariție a rusei în R.Moldova românofonă, Transnistria s-a separat de aceasta în 1990, pe fondul destrămării URSS.

„Știm ce este războiul. Este trist să vedem frați luptând unii împotriva altora în Ucraina”, susține Zagujelskaia.

Surori „inamice”, Republica Moldova și Transnistria sunt separate de Nistru.

Pe malul stâng, Tiraspolul visează la o uniune vamală cu Moscova. Statuia lui Lenin tronează în fața „Sovietului Suprem” (Parlamentul), iar serviciile de securitate foarte active sunt în continuare numite KGB.

Pe malul drept, Republica Moldova se pregătește să semneze un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană.

De fiecare parte, mii de cetățeni și-au păstrat pașapoartele emise de URSS, care sunt încă valabile.

„Rusia ne-a ajutat întotdeauna”

Paradoxal, în pofida retoricii separatiste, clubul de fotbal Sheriff Tiraspol joacă în campionatul moldovean și companiile din Transnistria se înregistrează la Chișinău pentru a exporta.

Cetățenii se descurcă: pașaportul lor transnistrean nefiind valabil în altă parte, ei au recurs la documente moldovenești, rusești sau ucrainene.

Săptămâna trecută, Tiraspolul a cerut Moscovei și ONU recunoașterea independenței, votată printr-un referendum de 97 la sută din populație în 2006.

Așezat la biroul său, sub o fotografie a lui Vladimir Putin, Șevciuk refuză să „speculeze” cu privire la alipirea la Rusia. În trecut, el a „visat totuși să fie împreună” cu Rusia.

Putin s-a limitat să amintească faptul că Transnistria trebuie să își poată „decide propria soartă” fără a recunoaște oficial această enclavă care nu are nicio frontieră comună cu Rusia.

Kremlinul nu are niciun interes să alipească Transnistria la Rusia, apreciază analistul politic Konstantin Kalașev.

„Viitorul nostru este Rusia. Ea ne-a ajutat întotdeauna”, crede totuși Rotari la Tiraspol.

Moscova ține sub perfuzie economia locală, cu o susținere de aproape un miliard de dolari pe an (concesii privind gazele și ajutor umanitar), potrivit președintelui Parlamentului Mihail Burla citat de presa locală.

Kremlinul plătește un supliment de 15 dolari pentru pensii, care le depășesc astfel pe cele din R.Moldova.

„Presa pe care o primim aici este rusă sau prorusă, aceasta influențează opinia”, mărturisește o tânără locuitoare sub acoperirea anonimatului.

Închiderea unor forumuri de Internet a fost, de asemenea, criticată.

Într-o enclavă în care salariul mediu este de aproximativ 200 de euro pe lună, zeci de mii de persoane au emigrat. Există în prezent mai mulți pensionari decât persoane active.

Pentru Galina Mihailova, tânără juristă într-un ONG de ajutor social, „fie că este stat independent, fie că este cu R.Moldova sau Rusia de care eu mă simt mai aproape, important este să fie recunoscut, fixat. Altfel, oamenii vor continua să plece”.