Raport CE: România nu îndeplinește criteriul ratei inflației și al stabilității cursului de schimb pentru aderarea la euro

Raportul de convergență 2014 prezentat, miercuri, de Comisia Europeană, și care evaluează stadiul de pregătire pentru opt state membre ale UE în vederea adoptării monedei unice, arată că progresele realizate de aceste țări în direcția adoptării monedei euro sunt inegale. Raportul arată că Lituania se distinge de restul grupului, îndeplinind criteriile de convergență.

Din cele cinci criterii, România nu îndeplinește criteriul ratei inflației și al stabilității cursului de schimb. Criterii îndeplinite de România sunt nivelul datoriei și al deficitului și ratele dobânzilor pe termen lung și, parțial, criteriile calitatitve.

Rata medie a inflației în România în cele 12 luni care au precedat luna aprilie 2014 a fost de 2,1%, peste valoarea de referință de 1,7% și este probabil să se mențină peste valoarea de referință în perioada următoare.

POLITICĂ Traian Băsescu: „România ar trebui să solicite intervenția FMI”. Argumentele fostului președinte

13:45

METEO Miracolul vremii frumoase nu ține mai multe de o zi. Cod galben duminică și de luni se întorc ninsorile

13:32

În ceea ce privește stabilitatea cursului de schimb, CE notează că în cei doi ani de la precedentul raport leul s-a depreciat față de euro cu 1,9%. Pe lângă cele cinci criterii de aderare la zona euro, legislația românească în domeniul monetar nu este pe deplin compatibilă cu legislația UE. Astfel, Articolul 33, alineatul 10, din Legea privind Statutul Băncii Naționale a României nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcționare al UE.

Alineatul prevede că „la ședințele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot participa ministrul finanțelor publice și un secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice, fără drept de vot”.
CE consideră că participarea activă a ministrului finanțelor publice la ședințele BNR, chiar și fără drept de vot, oferă posibilitatea Guvernului de a influența deciziile importante ale instituției. Raportul recomandă amendarea acestei legi, pentru a fi compatibilă cu Tratatul UE.

Comisia Europeană are obiecții și în ceea ce privește Articolul 3, alineatul 1: „În îndeplinirea atribuțiilor, Banca Națională a României și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate”. În opinia CE, acest alineat trebuie amendat, astfel încât să fie protejată independența instituțională a BNR în fața instituțiilor naționale, străine sau din cadrul UE.

În conformitate cu Tratatul UE, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care dorește să adere la zona euro, Comisia și BCE evaluează modul în care statele membre îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice.
Condițiile pentru adoptarea monedei euro constau în patru criterii economice de stabilitate referitoare la situația finanțelor publice, stabilitatea prețurilor, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung care trebuie respectate în mod sustenabil. De asemenea, legislația națională în domeniul afacerilor monetare trebuie să respecte dispozițiile Tratatului UE.

Președintele Traian Băsescu s-a declarat convins, la 18 mai, la Iași, că România va îndeplini anul viitor toate cele cinci criterii pentru aderarea la zona euro, însă a precizat că nu e suficient, un element extrem de important fiind competitivitatea economică.
„În ce privește zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile – cele cinci criterii de la Maastricht (…). În momentul de față, România îndeplinește patru din cele cinci criterii, însă experiența altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă”, a afirmat șeful statului.
În luna februarie, Guvernul și premierul Ponta au anunțat că România îndeplinește în acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflația, rata dobânzii la obligațiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce privește creșterea convergenței reale, și că ținta pentru adoptarea monedei euro este anul 2019.

În aprilie 2013, tot Ponta spunea că 1 ianuarie 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro.
România a transmis, săptămâna aceasta, Comisiei Europene noul program de convergență, pentru perioada 2014-2017, anunțându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro „va deveni un obiectiv realizabil și necesar” la data de 1 ianuarie 2019.

„Cadrul macroeconomic din Programul de Convergență ia în considerare perspectivele mediului internațional și ale economiei europene din prognozele Comisiei Europene. De asemenea, scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estimările CE despre evoluția economiei românești. România realizează demersurile pentru participarea la Fondul Unic de Rezoluție și va întreprinde pașii necesari în vederea aderării la pilonii Uniunii Bancare. În paralel, progresele economice importante realizate pe parcursul anului 2013 și estimările privind menținerea acestei tendințe și în anii următori permit un orizont de timp mediu necesar îndeplinirii criteriilor de convergență nominală și apropierea de convergența reală. În acest context, angajamentul Guvernului României de adoptare a monedei euro va deveni un obiectiv realizabil și necesar la data de 1 ianuarie 2019”, se arată în document.