Sosiți la București într-o scurtă vizită în care s-au întâlnit cu președintele Traian Băsescu, cu șefa DNA Laura Codruța Kovesi și cu ministrul de Externe Titus Corlățean, senatorii americani John McCain, Ron Johnson și Christopher Murphy au acordat un interviu în exclusivitate pentru gândul, realizat de redactorul șef Florin Negruțiu.

VEZI AICI INTERVIUL VIDEO EXCLUSIV GANDUL.INFO CU CEI TREI SENATORI

Senatorii americani au vorbit la gândul despre agresiunea Rusiei din Ucraina și cum Moscova cu Vladimir Putin la cârmă încearcă să restabilească influența Imperiului Rus și a URSS în străinătatea apropiată și să destabilizeze Estul Europei, precum și despre reacția dezamăgitor de slabă a puterilor europene și a administrației Obama față de această agresiune.

Totodată, senatorii au vorbit despre necesitatea ca SUA, dar mai ales Europa să reinvestească fonduri în puterea militară a NATO și să relocheze inteligent resursele și capabilitățile militare ale Alianței din Vest către centrul și Estul Europei, pentru a contracara agresiunile Rusiei. Dacă fiecare stat NATO și-ar atinge cota de 2% din PIB pentru apărare, ar însemna un plus anual de 82 de miliarde de dolari pentru apărarea NATO, a spus senatorul Ron Johnson. Acest lucru nu implică însă schimbarea structurii NATO sau stabilirea de noi baze militare în țări ca România, ci folosirea mult mai accentuată a bazelor deja existente, prin exerciții comune și rotații permanente de trupe, așa cum se întâmplă deja în România.

Senatorul republican John McCain a explicat că această strategie de relocare a resurselor și capabilităților militare ale NATO către Estul Europei, pentru a contracara Rusia, nu implică o restructurare a Alianței sau o nouă structură de securitate.

„Structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianță din istorie, dacă te uiți de când a fost creată, până la prăbușirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică și din interiorul comunității europene. Trebuie doar să ai curajul să reacționezi în fața lui Vladimir Putin și să iei niște măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, și aici mă refer în mod special la Germania„, a spus McCain, la Interviurile gândul.

Democratul Christopher Murphy a adăugat că este vorba și despre alocarea corespunzătoare a resurselor în interiorul NATO: „Este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Și cred că este un argument foarte clar, susținut de țările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul și estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătății apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO”.

McCain a arătat însă că această regândire logistică nu presupune noi baze militare nici în România, nici în alt stat NATO.

„Asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilitățile existente, să facem exerciții comune în mod regulat și trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilitățile NATO din această parte a Alianței. Sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operațiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi școli, spitale în baze tradiționale, pe care le știm din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, așa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care rușii să intre printr-o breșă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm”, a spus McCain, la Interviurile gândul.

Necesitatea de a reinvesti în puterea militară a NATO. McCain: „Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacția europenilor față de agresiunea clară a lui Vladimir Putin”

Senatorii americani au vorbit la gândul despre importanța de a convinge atât Congresul SUA, cât și aliații europeni, să reinvestească în puterea militară a NATO. Atât republicanul McCain, cât și democratul Murphy, au vorbit dur despre reacțiile slabe și uneori chiar contradictorii ale Europei în fața agresiunii Rusiei în Ucraina.

„Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacția europenilor față de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenței europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câștiga independența energetică a acestor țări și cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacție mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”, a explicat John McCain, pentru gândul.

Democratul Christopher Murphy a dat exemplul specific al Franței, pentru contradicțiile din cadrul NATO: „Avem unele țări în Europa care nu stau nemișcate în fața agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franța trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact același model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveți dreptate când sugerați că sunt tenisuni și întrebări în Alianță, dar din crize se naște oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianță în care merită să investească”.

„În mod clar ne-a fost reamintită importanța NATO, după ani și ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce privește alianța transatlantică, recunoaștem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să își asume noi angajamente, pe care președintele le-a anunțat, o nouă inițiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relația de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă același lucru. Suntem încurajați de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a crește cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte țări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiții. Noi credem că putem susține acest caz în fața Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleași investiții vin și din Europa„, a mai spus democratul Christopher Murphy, la Interviurile gândul.

Senatorul republican Ron Johnson a explicat la rândul lui că investițiile SUA în apărarea NATO trebuie să fie întâmpinate de gesturi reciproce din partea Europei și că, numai dacă fiecare aliat și-ar atinge angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, bugetul apărării NATO ar crește anual cu 82 de miliarde de dolari.

„Eu cred că trebuie să recunoaștem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare țară NATO ar atinge acea țintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar țările europene chiar trebuie să vină și ele cu o contribuție și să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare”, a spus Ron Johnson, pentru gândul.