Dan Adamescu și cei patru judecători de la Tribunalul București acuzați de corupție rămân în arest

Decizia magistraților de la CAB nu este definitivă și poate fi contestată la instanța supremă.

„Respinge, ca nefondate, cererile inculpaților Moldovan Mircea și Stanciu Ion de revocare a măsurii preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu”, se arată în decizia de joi a CAB.

Instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive în cazul celor patru magistrați și a omului de afaceri, în cadrul primului termen al dosarului de corupție, judecat pe fond la Curtea de Apel București.

REACȚIE Reforma salarizării, contestată de sindicatul din Guvern din cauza raportărilor incomplete și a centralizărilor eronate

14:35

VIDEO Scandal la audierea Oanei Gheorghiu. Replici acide între Alexandru Rogobete și Emanuel Ungureanu: ”Nu sunteți avocatul nimănui”/ ”Nu fiți mitocan”

14:33

Magistrații Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Sorin Viziru, de la Tribunalul București, au fost suspendați din funcție de Secția pentru judecători a CSM, după ce au fost trimiși în judecată, în dosarul privind intervenții în cauze de insolvență.

Direcția Națională Anticorupție a solicitat Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea din funcție a celor patru magistrați, de la Tribunalului București – Secția a VII-a civilă, ca urmare a trimiterii în judecată a acestora.

Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Sorin Viziru au fost suspendați din funcție începând din 25 iunie, conform unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii.

În 24 iunie, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Sorin Viziru, de la Tribunalul București, și pe oamenii de afaceri Dan Adamescu și Iosif Armaș, acesta din urmă în stare de libertate, în dosarul privind intervenții în cauze de insolvență.

Mircea Moldovan va fi judecat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și șapte fapte de luare de mită, dintre care trei în formă continuată, Ion Stanciu pentru două fapte de luare de mită, dintre care una formă continuată (șapte acte materiale), iar Elena Rovența și Ciprian Sorin Viziru pentru luare de mită. Dan Grigore Adamescu este acuzat de două fapte de dare de mită, iar Iosif Armaș, pentru trei fapte de dare de mită.

Procurorii i-au trimis în judecată și pe practicienii în insolvență Angela Monica Borza, pentru complicitate la două fapte de luare de mită și instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Ilie Preda, pentru dare de mită și patru fapte de complicitate la luare de mită în formă continuată, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) pentru șapte fapte de dare de mită, Emanoil Postelnicu pentru două fapte de dare de mită și Gabriel Hanganu pentru patru fapte de dare de mită.

În rechizitoriul trimis instanței, procurorii anticorupție arată că cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins și primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor sau pentru a oferi modalități de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, pentru desemnarea preferențială a unor administratori judiciari, atribuirea preferențială a unor dosare de insolvență, pentru a-și exercita influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.

De exemplu, notează anchetatorii, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferențial, unor societăți, practicieni în insolvență, anumite „dosare bune”.

Prin sintagma „dosare bune” în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență, au menționat procurorii.

În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar, mai arată procurorii.

Anchetatorii au arătat, în actul de sesizare a instanței, că elementele definitorii ale activității infracționale a celor patru judecători s-au structurat pe mai multe paliere: întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului București, în fața clădirii Tribunalului București sau în proximitatea instanței; întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu mașina prin București, pentru a putea fi discutate aspectele infracționale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolvență „bune” în care să fie desemnați sau cele în care judecătorii puteau pronunța soluții favorabile mituitorilor și cumpărătorilor de influență; formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătorești favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către și de la practicienii în insolvență (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvență.

Dosarul va fi judecat de magistrații Curții de Apel București, primul termen urmând să aibă loc joi, când instanța va verifica legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate în cazul inculpaților.