ARTIFICIUL prin care Ponta scoate PMP-ul Elenei Udrea din birourile electorale

Ordonanța de urgență privind modificarea Legii pentru alegerea președintelui definește „partidele politice parlamentare” ca fiind formațiunile care au grup parlamentar propriu și care au obținut în urma ultimelor alegeri generale mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe liste.

Definirea „partidelor politice parlamentare” – prin introducerea unei noi litere e) la alineatul (1) al articolului 2 – este una dintre modificările aduse Legii 370/2004 prin ordonanța de urgență adoptată joi de Guvern și publicată vineri în Monitorul Oficial.

Astfel, noua prevedere stabilește că sintagma „partide politice parlamentare” semnifică „partidele și alte formațiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului și care au obținut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe listele acestora ori pe listele unei alianțe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formațiunile politice respective”.

În actuala structură a Parlamentului, au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camere PSD, PNL, PDL, PPDD, UDMR, PC.

PMP, deși are un număr de parlamentari, nu are grup, iar la momentul ultimelor alegeri parlamentare nu era constituit ca partid și nu a înscris listă de candidați, astfel că ar putea rămâne în afara situațiilor prevăzute pentru „partide politice parlamentare” în Legea 370/2004.

Una dintre situațiile în care se face referire în lege la partidele politice parlamentare este cea referitoare la alcătuirea birourilor electorale.

Astfel, „(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice. (…) (4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele, vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați. (…) (6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care nu este reprezentată în Parlament și a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a candidatilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații, în limita numărului de reprezentanți prevazut la alin. (1)”, se stabilește la articolul 16 al Legii 370/2004.

De asemenea, la articolul 18 este prevăzut că „Biroul electoral județean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului București este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați”. „(3) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral județean sau biroului electoral al sectorului municipiului București numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral județean sau biroul electoral al sectorului municipiului București se completează cu reprezentanții propuși de formațiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevazut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale județene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București cu reprezentanții propuși de formațiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidați, acestea se completează de către președintele biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorți, dacă este cazul, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații”, menționează textul legislativ.

OUG privind modificarea Legii pentru alegerea președintelui României, publicată vineri în Monitorul Oficial, stabilește de asemenea, la articolul 27, că propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor. În actuala forma a legii, termenul prevăzut în acest sens este de 30 de zile.

De asemenea, prin OUG se propun o serie de măsuri tehnico-organizatorice, cum ar fi: „Institutul Național de Statistică asigură editarea și tipărirea proceselor-verbale pentru constatarea rezultatelor alegerilor la Regia Autonomă «Monitorul Oficial», dotarea cu echipamente, tehnică de calcul și consumabile, precum și instruirea personalului implicat în efectuarea operațiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor pentru Președintele României de către Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București”.

Totodată, prin proiectul de OUG discutat joi în Guvern se elimină secțiile de votare speciale. Se prevede ca odată cu desființarea secțiilor de votare speciale să fie reglementată posibilitatea exercitării dreptului de vot la orice secție de votare, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu.

Dispozițiile actuale ale Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd organizarea secțiilor de votare speciale, de regulă în gări, autogări și aerogări, precum și campusuri universitate.

„Din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situații în care câteva sute de secții de votare din localitățile mari și din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secții, constituite în localitățile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus”, se arată în nota de fundamentare a Guvernului. Executivul justifică eliminarea din lege a secțiilor de votare speciale invocând imposibilitatea estimării numărului de alegători care se vor prezenta la vot, fapt care determină la rândul său dificultăți în estimarea corectă a numărului de buletine de vot care trebuie repartizat fiecărei secții de votare speciale.

„Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin”, fiind înscriși de către președintele biroului electoral al secției de votare într-un tabel. Modelul declarației de proprie răspundere se stabilește prin HG, stabilește noul text legislativ.

O altă modificare vizează instituirea unor reglementări exprese în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot, prin intermediul urnei speciale, în cazul persoanelor cu drept de vot aflate în penitenciare, respectiv a persoanelor cu drept de vot internate în spitale, în sensul că cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la mai multe secții de votare din proximitatea penitenciarelor, respectiv a spitalelor, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București.

Totodată, prin OUG de modificare a Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, se majorează termenul de stabilire, de către Guvern, prin hotărâre, a datei alegerilor, de la 45 de zile, la 60 zile înainte de ziua votării, în vederea îndeplinirii eficiente a procedurilor electorale prevăzute de lege.

Premierul a anunțat joi că Guvernul va adopta hotărârea care stabilește că alegerile prezidențiale din acest an vor fi organizate la 2 noiembrie, primul tur, și 16 noiembrie, al doilea tur.