De ce e bine să mănânci cât mai mult pește

Cercetătorii au descoperit că, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani care mănâncă pește în mod regulat, creierul prezintă cu 14% mai multă materie cenușie în regiunile asociate memoriei și cu 4% mai multă materie cenușie în zonele responsabile de cogniție, comparativ cu creierul vârstnicilor care nu includ peștele în dieta lor.

Efectul asupra creierului a fost independent de prezența acizilor grași omega-3 în sângele participanților la studiu, sugerând că persoanele cărora le place peștele au un stil de viață mai sănătos în general, lucru benefic creierului, spun cercetătorii.

TENSIUNIBild: Rusia propune condiții inacceptabile pentru UE în negocierile de la Abu Dhabi. Pentru a înceta războiul cu Ucraina, Kremlinul vrea ieșirea Finlandei din NATO, transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, interzicerea bazelor NATO în țările baltice și control total asupra Donbasului

15:21

Zelenski a decorat o fostă vedetă Playboy care a apărut pe coperta celebrei reviste de 19 ori pentru “contribuție semnificativă adusă la dezvoltarea culturii, realizări creative remarcabile și înaltă competență profesională”. Cu “Ordinul Cneaghinei Olga” au fost decorate recent și Melania Trump, și Maia Sandu

15:15

„Includerea în alimentație a peștelui, fie fript sau la cuptor, arată existența unor diferențe mai mari privind stilul de viață decât am fi putut deduce prin măsurarea unei singure componente biologice”, a declarat profesorul James Becker, de la Universitatea Pittsburgh din Pennsylvania, autorul principal al studiului. „Chiar și după ce am verificat o serie de alți factori care ar fi putut fi responsabili pentru diferențele legate de sănătatea creierului, o dietă bogată în pește fript sau la cuptor rămâne un semn important privind un creier sănătos”, a mai spus Becker.

Acizii grași omega-3, care se găsesc în specii de pește ca tonul și somonul, sunt considerați benefici pentru inimă și creier, fiind, posibil, responsabili de prevenirea micșorării normale a creierului care apare odată cu îmbătrânirea, potrivit unui studiu anterior, publicat în ianuarie 2014.

Cercetarea, publicată în American Journal of Preventive Medicine, precizează că, la nivel mondial, există peste 20 de milioane de oameni care suferă de demență, iar specialiștii se așteaptă ca această cifră să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 80 de milioane de oameni în 2040.

Orice schimbare a comportamentului care ar putea ajuta la o menținere a funcțiilor creierului în limite normale, în cazul persoanelor în vârstă, merită să fie explorată „ca metodă de influențare a riscului de instalare a demenței”, precizează studiul.
Pentru a examina rolul jucat de dieta bogată în pește și legătura cu beneficiile aduse de acizii omega-3, cercetătorii au analizat informațiile colectate pentru un alt studiu efectuat în Statele Unite pe termen lung, care a avut ca participanți adulți cu vârsta de peste 65 de ani, monitorizați timp de zece ani, între 1989 și 1999.

Medicii s-au concentrat asupra a 260 de persoane fără probleme legate de cogniție și demență, cărora li s-au făcut analize de sânge în timpul perioadei de desfășurare a studiului, precum și investigații RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) asupra creierului la finalul studiului. Vârsta medie a participanților, la finalul studiului, a fost de 78 de ani.

Din acest grup, 163 de persoane consumau pește fript sau la cuptor cel puțin o dată pe săptămână și au fost clasificate drept consumatori regulați. Ceilalți 97 de participanți mâncau mult mai puțin pește sau deloc.

Cercetătorii au descoperit că creierul persoanelor care consumau pește în mod regulat avea mai multă materie cenușie – țesut cerebral alcătuit în cea mai mare parte din celule nervoase – în două regiuni asociate cu menținerea unei funcționări optime a sistemului nervos central, pe măsură ce adulții îmbătrânesc.

Una dintre regiunile în care diferențele privind materia cenușie erau foarte vizibile este lobul frontal, o zonă responsabilă de abilitățile cognitive. Cealaltă zonă a creierului, care include hipocampul, este foarte importantă din punct de vedere al memoriei. În cazul lobului frontal, persoanele care mâncau pește aveau cu 4,3% mai multă materie cenușie decât cele care nu includeau peștele în dietă. În cazul regiunii responsabile de memorie, participanții la studiu care mâncau pește aveau cu 14% mai multă materie cenușie.

„Oamenii susțin de peste o sută de ani că peștele este un aliment foarte benefic pentru creier, iar acum avem dovada clară că este bun pentru sănătate”, a declarat Dr. William Harris, profesor la Sanford School of Medicine, în cadrul University of South Dakota din Sioux Falls (SUA).

„Elementul de noutate care reiese din acest studiu este că prezența unui volum mai mare de materie cenușie nu pare a fi legată de nivelul de acizi omega-3 din sânge, ci mai degrabă de consumul de pește. Per total, ideea este aceeași, adică să mâncăm pește”, a mai spus Harris.

Dr. James Becker și ceilalți autori ai studiului spun că persoanele care mâncau pește tindeau să aibă un nivel de educație mai ridicat în comparație cu participanții la studiu care nu consumau pește, iar cercetări anterioare care au avut concluzii similare sugerează că o dietă bogată în pește reflectă un stil de viață mai sănătos în general, lucru benefic și pentru creier.

Studii anterioare au mai arătat că acizii omega-3 și peștele au beneficii clare pentru sănătate, mai precizează autorii.
„Evident, nu tuturor le place peștele și există categorii importante în cadrul populației, de exemplu vegetarienii, pentru care consumul de pește nu este o posibilitate”, a declarat Becker, pentru Reuters. „Însă, pentru foarte mulți oameni, este posibilă o schimbare a dietei pentru a include pește, la început poate o dată pe lună și crescând apoi frecvența treptat, până la o dată sau de două ori pe săptămână.

Mesajul principal este, însă, că starea de sănătate a creierului în cazul adulților cu vârste de peste 70 de ani este o consecință, în parte, a modului în care au avut grijă de sistemul nervos central până la această vârstă. „Deși poate părea un drum prea lung pentru adulții aflați acum în jurul vârstei de 30 de ani, mici schimbări ale stilului de viață efectuate acum și menținute trei-patru decenii pot avea consecințe pozitive, care să merite efortul”, a adaugat profesorul James Becker.

Bogdan Enache, [email protected]