Raed Arafat, sfaturi pentru românii care stau în zone supuse riscului seismic: Mobila și aparatura bine fixate, provizii pentru trei zile

„În zonele care sunt supuse riscului seismic, mobilierul și echipamentele trebuie fixate. Întotdeaua am ridicat acestă problemă. Un spital nu este neapărat să fie funcțional după un cutremur dacă doar ai consolidat clădirea. Dacă echipamentele din spital nu sunt fixate și protejate, acest spital devine nefuncțional după cutremur numai prin faptul că echipamentele din el se distrug. Clădirea poate să rămână, dar să fie nefuncțională, pentru că totul se distruge în timpul cutremurului”, a subliniat dr. Raed Arafat, la dezbaterea „Prevenirea dezastrelor și măsuri în cazul producerii unui cutremur – învățate din experiența japoneză”, desfășurată la Univeristatea Politehnica din București.

Cu același prilej, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a subliniat importanța educării populației cu privire la măsurile de protecție și intervenție în cazul unui dezastru.

REACȚIE Adrian Năstase: Răspunderea morală a președintelui Partidului Național Liberal față de Moștenirea Titulescu

11:32

CONTROVERSĂ Reacția Lamborghini, după eșecul rivalilor de la Ferrari: De ce a renunțat producătorul auto la modele complet electrice

11:30

„Cu ocazia unei vizite pe care am făcut-o în Japonia, anul trecut, primul lucru pe care l-am putut observa a fost cum se poate crea o cultură și cultul securității la o populație, de la copiii de câțiva ani la toți adulții. Cum se pregătesc continuu să facă față calamităților și dezastrelor într-o țară expusă continuu la dezastre. Copiii sunt învățați cum să folosescă defibrilatorul”, a spus Arafat.

Secretarul de stat, care conduce Departamentul de Intervenții în Situații de Urgență din MAI, a mai spus că, tot în caz de cutremur, orice om ar trebui să aibă în casă provizii pentru minimum 72 de ore. „Japoneziii spun că în primele 72 de ore (de la producerea unui dezastru – n.r.) nu este timp pentru cei care nu au probleme majore (…) Un mesaj care se transmite populației: pregătiți-vă că în primele 72 de ore nu avem timp de cei care nu au probleme majore. Adică: apă, mâncare pentru trei zile, totdeauna să le ai la tine acasă. Aceste mesaj nu numai în Japonia se transmite, o să îl auziți de către cei din SUA, de către mai multe țări care s-au confruntat cu situații de calamități”, a spus Raed Arafat.

El a subliniat, pe de altă parte, că populația face parte din sistemul de intervenție și că este nevoie de voluntari în cazul unor calamități. „În România este un sistem de intervenție care nu este foarte diferit de cel din Japonia. Bucureștiul trebuie să fie pregătit pentru intervenție, dar Bucureștiul nu va interveni singur în București. Niciodată, într-o țară ca România, nu se va aștepta ca Bucureștiul să facă față singur (în cazul unui seism mare – n.r.), este imposibil. Trebuie să pregătim o țară întreagă să intervină nu numai în București. Sistemul național de intervenție trebuie să fie pregătit să reacționeze integral și integrat la orice situație. Am reușit să obținem autorizație din partea ONU pentru prima echipă de pompieri pentru căutare-salvare. Acum planul nostru este ca în fiecare județ să avem câte o astfel de echipă în următorii patru-cinci ani. Pregătirea personalului de intervenție este la fel de importantă ca și pregătirea populației. O țară întreagă va răspunde în situația unei calamități. Zona neafectată va fi cea care va interveni în zona afectată”, a adăugat Arafat.

La aceeași dezbatere, ambasadorul Japoniei la București, Keiji Yamamoto, a vorbit despre dezastrele pe care le-a cunoscut țara, dar și despre ajutorul dat României pe linia măsurilor de siguranță în cazul unui seism de magnitudine mare.

„Japonia a cunoscut multe dezastre naturale, de fiecare dată învățând din experiența respectivă și reușind să o depășească. (…) Este cunoscut faptul că și în România există temerea producerii, din nou, a unui cutremur de mari proporții, asemenea celui din anul 1977. Guvernul Japoniei a oferit colaborare Românie sub diverse forme, una dintre ele fiind proiectul de cooperare tehnică pentru reducerea riscului seismic la clădiri și structuri, desfășurat în perioada 2002-2007”, a spus diplomatul nipon.

La rândul său, secretarul de stat din Ministerul Educației Tudor Prisecaru a spus că România, din păcate, se află „tot la început în ceea ce privește activitatea în prevenția cutremurelor”.

„S-au făcut pași importanți. ISU este una dintre organismele care a contribuit din plin la educarea populație. Evenimentele destinate educării populației au fost destul de rare, ele trebuie îndesite, trebuie să devină o practică săptămânală în școli, grădinițe, instituții, în clădirile care asigură funcționalitate. Din experiența japoneză se poate învăța foarte mult. Am inițiat două proiecte care prevăd achiziția unor centre de date care să permită stocarea unitară a acestor măsurători și, ulterior, să se poată face o analiză statistică pertinentă și globală. Aceste centre de date vor intra în funcțiune în cursul anului viitor”, a mai spus Prisecaru.