Cercetătorii au descoperit prima specie de vertebrate care întreținea relații sexuale

O echipă de cercetători din Australia și Marea Britanie a realizat recent un studiu ale cărui rezultate au demonstrat că primele acte de copulație s-au petrecut în urmă cu 380 de milioane de ani, la o specie de primitivă de pești.

Specialiștii au ajuns la această concluzie după ce au analizat o serie de placodermi, subclasă de pești fosili care aveau scheletul cartilaginos și corpul acoperit cu plăci osoase, relatează The Guardian. Aceștia au trăit în devonian și măsurau doar câțiva centimetri lungime.

Potrivit sursei citate, organul sexual masculin era aprope la fel de lung precum corpul  și era extrem de rigid. În plus, din pricina acestei anatomii, actul de împrechere avea loc prin alăturarea laterală a partenerilor.

ACCIDENT Accident aviatic fatal în Rusia cu zeci de victime. Un avion militar, care survola Marea Neagră, s-a prăbușit în condiții suspecte

11:07

VIDEO Ion Cristoiu: Într-un interviu aranjat la Le Figaro, Ilie Bolojan susține o inițiativă antiromânească

11:00

„În mod fundamental, copulația nu ar fi putut avea loc în poziția misionarului. Primul act sexual s-a petrecut din lateral„, a explicat profesorul John Long, de la Flinders University, din Adelaide.

În plus, specialiștii au mai stabilit că micile „brațe” pe care această specie le avea erau folosite, de asemenea, în timpul împrecherii, ajutând partenerii să se apropie unul de celălalt.

„Deseori ne-am întrebat, vreme de peste 100 de ani, la ce foloseau acele brațe în cazul acestei specii particulare de pești. Acum știm că dacă organele sexuale sunt rigide și fixate de între corpul, atunci acele brațe erau foarte utile pentru a ajuta femela și masculul să se țină unul de celălalt”, a mai spus profesorul Long.

Descoperirea cercetătorilor este extrem de importantă, definind exact „momentul evoluției în care fertilizarea internă a apărut la animale”, a precizat specialistul în cele din urmă.

„Este cea mai primitivă formă de reproducere la vertebrate”, a completat Zerina Johanson, cercetătoare la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.